Cum vede România o ziaristă bulgară stabilită în București: Dacă un bulgar își vizitează vecinii fără prejudecăți, va rămâne cu siguranță impresionat și fascinat de România

Jurnalista Martina Ganceva transmite știri din România din octombrie anul trecut, în calitate de corespondent al BTA (Agenția Publică Bulgară de Presă). Ea explică într-un interviu pentru publicația Utro Ruse cum arată România prin ochii unui jurnalist bulgar.

Martina Gancheva a absolvit filologie română, iar ulterior relații politice internaționale și securitate la Universitarea „Sf. Kliment Ohridski” din Sofia. Urmărește de ani întregi viața politică, economică și culturală din România. Este prima jurnalistă bulgară primită de fostul președinte al României, Traian Băsescu, pentru un interviu la reședința sa. Martina Gancheva este traducătoarea autobiografiei actualului președinte al României, Klaus Iohannis, în limba bulgară.

Interviul integral, preluat de Rador Radio România:

Reporter: Un an de activitate la București. Care sunt impresiile dv. cu privire la România? Cunoașteți țara, știți limba, dar acum cu siguranță aveți o viziune mai aprofundată.

Martina Gancheva: România are o diversitate a naturii, o viață culturală bogată, este intrigantă ca arhitectura, are o economie în dezvoltare. Toate impresiile pe care le-am avut până acum despre țară vecină nouă sunt completate de numeroasele festivaluri și evenimente pe care le-am “acoperit” și vizitat în ultimele luni, precum și de întâlnirile mele cu oameni din întregul spectru al vieții din țară. Dar este încă prea devreme pentru generalizări. Doar Bucureștiul are 2,5 milioane de locuitori, având în vedere teritoriul imens pe care se află, am nevoie de mai mult timp, chiar și doar pentru a mă plimba și a cunoaște orașul.

Reporter: La aproape 17 ani de la admiterea Bulgariei și României în Uniunea Europeană, ne cunoaștem mai mult, ne înțelegem mai mult unii pe alții? Nu cu mult timp în urmă, oameni din cele două țări se uitau cu superioritate unii la alții, își lipeau reciproc etichete arogante precum „mămăligari” și „mâncători de castraveți”.

Martina Gancheva: Probabil că se mai folosesc astfel de clișee, dar dacă omul trece granița fără prejudecăți și își vizitează vecinii, cu siguranță va fi impresionat și fascinat de România.

Reporter: Care sunt asemănările și deosebirile dintre Bulgaria și România?

Martina Gancheva: Împărtășim aceeași regiune geografică în Europa. Asemănări se observă adesea în bucătărie, chiar și în regiunile românești mai îndepărtate de graniță. Cât despre diferențe, mi se pare că ei acordă o importanță mult mai mare religiei. Sunt mai uniți atunci când trebuie să-și apere drepturile. Sunt mai calmi în relațiile dintre ei.

Reporter: Când am intrat împreună în UE, Bulgaria era într-o poziție mai bună, dar de multă vreme predomină opinia că România a depășit Bulgaria la toți indicatorii. Ce presupune această depășire și cărui fapt i se datorează?

Martina Gancheva: România ne devansează în ceea ce privește indicatorii economici. La sfârșitul anului trecut, investițiile străine directe în țară au atins un nivel record. România a început să-și ajungă din urmă vecinii mai bogați, Polonia și Ungaria. Acest lucru se întâmplă și datorită banilor de la UE. În aprilie anul acesta, România a ajuns din urmă chiar și Portugalia. Analiștii economici de la București au comentat că, pentru prima dată, țara a depășit din punct de vedere economic o țară din UE fără trecut comunist și că creșterea este deosebit de impresionantă pentru că în urmă cu puțin peste două decenii România era o țară foarte săracă în context european. În 2022, România ne-a depășit și cu privire la cele mai mici costuri de trai. În același timp, diferența dintre salariile bulgarilor și cele ale românilor este în continuă creștere, dar în favoarea vecinilor. De la 1 octombrie, salariul minim în România este de 3.300 lei (1.320 BGN).

Reporter: Este prezentă Bulgaria în mass-media românească și cum e prezentată?

Martina Gancheva: Vara e cu știri și materiale despre și de pe litoralul bulgăreasc al Mării Negre, iar iarna – cu comparații de prețuri la încălzire, de exemplu. Informații zilnice despre traficul pe podul de peste Dunăre. Colegii jurnaliști români fac adesea paralele între cele două țări în reportajele lor, mai ales atunci când acestea au un accent economic și social. Scriu atunci când sunt alegeri în țara noastră, ori când un politician bulgar vizitează România. Dar, în ultima perioadă, cel mai mult se scrie și se vorbește despre Bulgaria legat de subiectul Schengen.

Reporter: Există în România interes pentru Bulgaria în afară de litoralul Mării Negre și turism în general?

Martina Gancheva: Da. Voi sublinia cu tristețe că românii știu mai multe despre Bulgaria decât bulgarii despre România. Vecinii noștri din nord iubesc nu numai marea noastră – Albena, Balcic, Nisipurile de Aur, Sunny Beach, ci și Veliko Târnovo. Merg acolo frecvent. Iarna merg la schi în Bansko. Cunosc români care merg chiar și la Razgrad, pentru turism istoric.

Reporter: În urmă cu ceva timp, o temă la noi erau cumpărăturile în masă ale românilor în magazinele bulgărești și fluxul de bulgari care foloseau aeroportul internațional din București. Acum românii sunt prezenți în principal cu comportamentul lor problematic ca șoferi pe drumurile bulgărești. De ce se întâmplă asta?

Martina Gancheva: S-au oprit cumpărăturile în masă, pentru că acum prețurile produselor alimentare de bază în România sunt foarte asemănătoare cu cele din Bulgaria, unele sunt chiar mai ieftine. Și bulgarii continuă să folosească aeroportul internațional din București. Cât despre șofat, românii conduc agresiv nu numai pe drumurile bulgărești, ci și pe cele românești. De îndată ce se află la volanul mașinii, parcă trec în alt ritm. Conduc foarte repede, chiar și în localități. Dar nu se poate nega faptul că se opresc mereu, întotdeauna, la o trecere de pietoni. Ca o regulă de aur nescrisă. Mi-aș dori să fie valabil și pentru Bulgaria.

Reporter: Bulgaria și România au un obiectiv comun – intrarea în spațiul Schengen. Cum este comentat acest subiect de către vecini, se introduc acuzații că Bulgaria împiedică ambele țări?

Martina Gancheva: Am tradus recent pentru BTA un interviu al ministrului român de Interne, Cătălin Predoiu, pentru televiziunea B1 din România. El a spus pe post pentru B1 că Austria nu mai are o problemă cu România, iar în ceea ce privește Bulgaria, aceasta continuă dialogul cu Olanda și trebuie să facă niște reforme urgente în sistemul judiciar. Întrebarea care a urmat din partea moderatorului a fost „Nu este Bulgaria o piatră de moară în această situație?”. Nu aș spune că se lansează acuzații, ci mai degrabă replici și sunt în spațiul media. Nu am auzit niciun politician român să spună că România se descurcă mai bine și că merită mai mult decât Bulgaria să fie în Schengen. Nimeni nu crede că separarea celor două țări pentru spațiul fără frontiere ar fi benefică.

Reporter: Cum este percepută ideea de a crea un mini Schengen, Bulgaria și România să desființa controlul la frontieră între ele?

Martina Gancheva: Această idee a fost lansată în urmă cu câteva luni de un europarlamentar român și preluată de colegii săi, atât români, cât și bulgari, în Parlamentul European. Ultimele comentarii legate de această idee le-am auzit la începutul lunii septembrie. La acea vreme, europarlamentarul român Eugen Tomac (membru al grupului Partidului Popular European) spunea că un mini Schengen între Bulgaria și România, și eventual Grecia, era modalitatea de răspuns la decizia Consiliului UE din 9 decembrie 2022, care a respins încă o dată aderarea ţărilor noastre la spaţiul Schengen. Potrivit acestuia, România, Bulgaria și Grecia pot rezolva acest lucru printr-un acord trilateral, iar Comisia Europeană trebuie doar notificată. Ideea unui mini-Schengen este susținută atât de autoritățile din Bulgaria, cât și de mediul de afaceri.

Reporter: Ruse și Giurgiu au o îngrijorare comună legată de intenția de a se construi o instalație de incinerare a deșeurilor medicale pe teritoriul fostului combinat Verachim. Vor fi auzite protestele mari din ambele orașe împotriva acestui lucru?

Martina Gancheva: Este normal ca oamenii de pe ambele maluri ale Dunării să fie sensibili la acest subiect. În din 1987, Ruse lupta pentru aer curat. Eu eram copil atunci. Eram mereu bolnavă din cauza poluării cu clor. Sănătatea mea s-a înrăutățit în așa măsură încât am fost nevoiți să părăsim orașul timp de doi ani. Dar să revin la prezent. Și eu, la fel ca toți concetățenii mei, vreau tot ce este mai bun pentru Ruse. Am fost recent în orașul românesc Giurgiu pentru a face un reportaj pe acest subiect și am vorbit atât cu organizatorul demonstrațiilor din partea română, cât și cu viceprimarul și cu președintele Consiliului Județean. Au susținut cu tărie că niciunul dintre ei nu își dorește ca acest proiect să devină realitate și că sunt optimiști cu privire la ieșirea din această situație. Și eu aleg să fiu optimistă. Mai mult, problema a fost adusă și la nivelul instituțiilor europene.

Reporter: Războiul din Ucraina polarizează puternic opiniile în țara noastră. Cum stau lucruri la vecini?

Martina Gancheva: În mass-media, politicienii români declară că susțin Ucraina și o vor susține în continuare. Dar nici aici nu lipsesc opiniile diferite. În rest, în România nu mai sunt atât de mulți ucraineni cât erau la începutul războiului. Din luna mai, autoritățile române au introdus noi reguli pentru acordarea subvențiilor pentru locuințe și alimente refugiaților ucraineni. Bani nu primesc doar cei care și-au găsit un loc de muncă. Au dreptul la subvenții și cetățenii ucraineni ai căror copii merg la școală în România.

Reporter: Bulgarii care trăiesc în România se simt ca o comunitate?

Martina Gancheva: Da. Văd acest lucru la sărbătorile și evenimentele pe care le reflect ca jurnalist și la care particip și ca invitat la Ambasada Bulgariei la București, precum și în locurile din România unde sunt conaționali de-ai noștri. Sălile sunt pline de oameni, bulgari, care au venit să fie împreună. Patria îi unește. Vorbesc, discută, cântă, dansează despre Bulgaria. Și simte că au nevoie de asta.

Reporter Ce pot vedea oamenii din Ruse în România în afara celor mai populare trasee și obiective turistice, vecinii sunt ospotalieri?

Martina Gancheva: București nu este Therme și România nu este Castelul Bran, faimos din legende precum castel al lui Dracula. Le-aș recomanda locuitorilor orașului Ruse să viziteze Comana. Satul este la doar 45 de km de Ruse, de cealaltă parte a Dunării, și este o opțiune grozavă pentru un weekend. Cu secole în urmă, zona era o răscruce de drumuri pentru imperiile otoman, rus și habsburgic. Astăzi este un parc natural cu bujori sălbatici și lebede albe. Acolo se află Mănăstirea Comana, construită în 1461 de către domnitorul Vlad Țepeș, care a servit drept prototip pentru eroul literar Dracula. În mănăstire există un muzeu interesant, un mausoleu al eroilor căzuți în Primul Război Mondial, un magazin cu produse naturale, toate produse de oamenii de la mănăstire. În Comana se află și atelierul-muzeu Moara de hârtie, unde se fac papuci de papură, se leagă cărți și sunt ateliere de creație pentru copii. Familiile pot sta la Casa Comana, unde sunt împletite elemente arhitecturale din sudul Spaniei, din regiunea franceză Provence, din Italia, Ungaria și Turcia. Tavanele sunt în stil tirolez, covoarele din Istanbul, sobele sunt din Italia. Fiecare etaj al complexului poartă numele unei familii de boieri și spune povestea unui maestru sau domnitor – Vlad Țepes (1461), Radu Șerban (1588), Șerban Cantacuzino (1700). Puteți merge cu bicicleta nautică, cu bărci, pe cai și multe altele. Dacă oamenii din Ruse, dar și bulgarii în general, sunt dispuși să parcurgă încă 200 de km, pot ajunge la Fundata – un paradis pentru toate sporturile, în special pentru sporturile de iarnă. Din această zonă din România e schi fondul. Această zonă are cel mai curat aer din țară. Oameni din toată lumea merg acolo pentru a-și trata boli pulmonare. Zona este plină de atracții turistice: de la comori naturale (peșteri, chei, cascade, vârfuri) până la minuni create de om. Și vorbind despre oameni, m-ați întrebat dacă vecinii sunt primitori. În această parte a României sunt deosebit de ospitalieri. Oriunde ați merge, oriunde v-ați opri, veți fi tratat cu fructe, produse de patiserie și băuturi aromate.

(Interviu de Mladen Liubenov / Traducerea: Mirela Petrescu)