Cum riscă Orban de la București să fie confundat cu Orban de la Budapesta/ Influent ziar elvețian: Din punct de vedere politic cei doi “nu-şi ţin fânul pe acelaşi ogor”

Parlamentul României l-a confirmat cu o mică majoritate de voturi pe Ludovic Orban şi Cabinetul său. După bilanţul devastator al post-comuniştilor acest lucru constituie un semnal pozitiv, dar capacitatea de acţiune a noului guvern este limitată, scrie Neue Zurcher Zeitung, unul dintre cele mai influente ziare de limbă germană din Elveția, citat de Rador.

Prima vizită la Bucureşti a lui Michael Jackson în anii ’90 a rămas în memoria oamenilor, deoarece pop-starul s-a adresat mulţimii cu cuvintele “Hello, Budapest”. În anii următori numeroşi reprezentanţi din show-business-ul occidental au confundat capitalele română şi ungară. Iar în urmă cu câţiva ani, mai multe sute de suporteri de fotbal din Bilbao au ratat meciul echipei lor de la Bucureşti, deoarece au zburat din greşeală la Budapesta.

Pentru un observator superficial, pe viitor pericolul confuziei va fi şi mai mare. Noul şef de guvern al României care se trage dintr-o familie mixtă maghiaro-română, poartă acelaşi nume cu premierul Ungariei: Orban. Însă din punct de vedere politic cei doi “nu-şi ţin fânul pe acelaşi ogor”. Când luni seara Parlamentul român l-a confirmat pe Ludovic Orban în funcţia de nou premier al celui de-al şaptelea stat UE ca mărime, acest lucru a constituit o nouă victorie pentru forţele pro-europene în lupta cu PSD, fostul partid de guvernământ.

S-a respirat mai uşor şi la Bruxelles. Reformele din justiţie adoptate de PSD în ultimii ani au subminat statul de drept din România şi au făcut ca ţara să devină, pe lângă Ungaria şi Polonia, al treilea copil problemă la Bruxelles.

Alegerea lui Orban originar tot din Transilvania constituie un triumf mai ales pentru preşedintele Klaus Iohannis. Noul şef de guvern este preşedintele PNL, care fusese condus de către pro-europeanul convins Iohannis până în momentul alegerii sale în fruntea ţării. Deşi nominal acesta se află deasupra partidelor, s-a situat clar împotriva cursul de guvernare al PSD şi i-a susţinut pe foştii săi colegi de partid.

În mai preşedintele a avut o contribuţie esenţială la victoria evidentă a opoziţiei la alegerile europarlamentare prin organizarea în aceeaşi zi a unui referendum privind reformele controversate din justiţie, ceea ce a dus la o participare masivă a celor care erau împotriva guvernului. În România este un secret de toţi ştiut că reformele aveau înainte de toate menirea de a asigura libertate politicienilor corupţi.

Înainte cu doar câteva zile atotputernicul şi în multe zone detestatul preşedinte al PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat definitiv şi închis. La 10 octombrie opoziţia a reuşit cu sprijinul reprezentanţilor minorităţilor şi al unor “renegaţi” din tabăra puterii să o demită printr-o moţiune de cenzură pe premierul Viorica Dăncilă (PSD).

Faptul că noul guvern a fost confirmat încă în această săptămână, deşi PSD a încercat să împiedice prin boicot constituirea cvorumului, este deosebit de favorabil pentru preşedintele Iohannis. La sfârşitul săptămânii va avea loc primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, în care favoritul cert este Iohannis. Din partea foştilor comunişti din opoziţie candidează fostul premier Dăncilă.

După dublul eşec din ultimele săptămâni este incert ca o candidată a fostului partid dominant PSD să ajungă în runda a doua din 24 noiembrie. Unul din marii câştigători ai alegerilor europarlamentare este alianţa progresist-liberală USR-PLUS.

Candidatul acesteia, Dan Barna, are şanse de a se califica, după Iohannis, în cel de-al doilea tur.
Alegerile prezidenţiale demonstrează de asemenea că oponenţii post-comuniştilor nu sunt uniţi, ci s-au aliat doar pentru a contribui la căderea fostului guvern. De altfel coaliţia formată din şase partide de opoziţie, care se pregătesc pentru viitoarele alegeri parlamentare, este fragilă şi dependentă de voturile celor care au venit din partea taberei guvernamentale.

Până la noile alegeri PSD rămâne în continuare grupul cel mai mare în Parlament. De aceea observatorii atrag atenţia asupra unor speranţe prea mari nutrite faţă de premierul Ludovic Orban şi echipa sa. Prioritatea absolută constă în nominalizarea unui nou candidat pentru funcţia de comisar european, după ce propunerile lui Dăncilă au fost respinse. În acelaşi timp este nevoie urgentă de elaborarea şi adoptarea unui buget pentru anul ce vine.

În rest nu se ştie cât spaţiu de acţiune va avea noul guvern de exemplu pentru a face prime corecturi în reforma justiţiei, totodată nu se ştie nici dacă va putea rămâne în funcţie până la finele legislaturii din decembrie 2020, mai ales că deja de acum se fac auzite voci care cer organizarea de alegeri anticipate.

În pofida evoluţiei favorabile din ultimele luni situaţia din România rămâne volatilă.

Sursa: Neue Zurcher Zeitung/ Rador/ Traducerea: Imola Stănescu