G4Media.ro

Cum explică presa bulgărească veto-ul Olandei: Este din cauza porturilor grecești, considerate…

Sursa Foto: Facebook

Cum explică presa bulgărească veto-ul Olandei: Este din cauza porturilor grecești, considerate o amenințare pentru porturile olandeze / Dacă Bulgaria se află în Schengen, atunci mărfurile din întreaga emisferă estică vor putea intra în Grecia și apoi se vor putea bucura de liberă circulație către Europa de Vest

Portul Pireu este un obiectiv strategic pentru întreaga Europă de Sud. Adăugând la acesta portul Salonic, Grecia este o țară-cheie pentru transportul maritim în această parte a lumii. Porturile Pireu și Salonic sunt cel mai apropiat punct de intrare pe apă în Europa din Orientul Mijlociu și Asia. Prin Canalul Suez, care leagă Mediterană și Marea Roșie prin Egipt, este cea mai scurtă rută pentru mărfurile din China și India către Europa, relatează publicația bulgărească Trud, citată de Rador.

În consecință, cele două mari porturi grecești sunt poarta naturală de intrare între Europa, pe de o parte, și Orientul Mijlociu și Asia, pe de altă parte. Aceasta, după părerea mea, este cheia veto-ului Olandei cu privire la intrarea Bulgariei în Schengen. Adăugarea ulterioară a Austriei la cei care se opun intrării Bulgariei în Schengen este un camuflaj, o cortină de fum. Aceasta este pentru a elimina o parte din revolta îndreptată absolut corect spre Amsterdam. Dacă Olanda renunță la veto, Austria îi va urma rapid exemplul, fără prea multe ezitări.

Imaginea obiectivă este următoarea. Olanda este importantă numai și numai datorită portului de la Rotterdam, care se află în top zece al celor mai mari porturi din lume și este cel mai mare port din toată Europa. Rotterdam este o poartă către și dinspre Europa. Cele mai multe mărfuri intră prin Rotterdam, inclusiv din Orientul Îndepărtat și SUA, prin Rotterdam ies cele mai multe mărfuri ale producătorilor europeni, care exportă utilaje, mașini și echipamente, cel mai adesea prin portul olandez, de unde mărfurile industriei germane, franceze și austriece (dacă mă înțelegeți) își găsesc o desfacere pe piețele internaționale. Prin urmare, Austria este deosebit de favorizată de Rotterdam, din cauza conexiunii directe pe apă de-a lungul Dunării.

Bine, va spune cineva, dar atunci de ce este lăsată România, dar nu și Bulgaria? La urma urmei, portul din Constanta este mai mare decât cel din Varna și Burgas luate împreună, apoi Constanța are legătură directă cu Dunărea prin canalul săpat de Ceaușescu. Așa este. Dar mai este ceva – momentan, având în vedere agresiunea rusă în Ucraina, Constanța a devenit de facto un port ucrainean. În prezent, principalul schimb de mărfuri pe apă al Ucrainei se efectuează din portul fluvial Izmail pe Dunăre până la Constanța, iar de acolo se face transbordarea vaselor maritime. Aceasta a umplut capacitatea portului românesc până la limită. În prezent, acolo practic nu pot fi procesate mărfuri care nu sunt destinate Ucrainei sau care nu provin din Ucraina. Nimeni nu știe cât va dura acest lucru, dar singurul lucru cert este că în momentul de față Constanța nu poate fi o amenințare pentru Rotterdam.

Mai există și un alt aspect – nu există niciun port interior la Mărea Neagră care ar putea reprezenta o amenințare existențială la adresa hegemoniei porturilor olandeze. În primul rând, Marea Neagră se află într-o zonă cu probleme și, în al doilea rând, este o mare interioară, care este închisă în spatele porților de fier ale Bosforului. Turcia controlează traficul către Marea Neagră fără drept de apel și asta creează blocaje și ambuteiaje, dar este și destul de scump.

Nici Varna, nici Burgas, nici Constanța, nici Odesa nu au potențialul de a deveni o concurență serioasă pentru Rotterdam. Bosforul pur și simplu nu permite acest lucru. Regiunile de pe celălalt mal al Mării Negre sunt cu probleme și nu au capacitatea de a prelua traficul de mărfuri chineze și indiene către Europa, chiar dacă am admite că cineva în China a decis ca pe Noul Drum al Mătăsii să transporte mărfuri până în bazinul Mării Negre şi de acolo spre Europa. Pur și simplu nu se poate face asta. Marea Neagră este importantă, dar din punct de vedere geopolitic și strategic nu poate fi intrarea în Europa.

Și aici ne întoarcem la Grecia. În primul rând, vecina Bulgariei de la sud este în mod tradițional o țară maritimă cu o flotă imensă și experiență maritimă. În al doilea rând, Pireu și Salonic sunt situate într-o locație – cheie care este ușor și rapid accesată prin Suez din tot Orientul Mijlociu și Asia. În al treilea rând, ambele porturi sunt mari, au dotări, experiență, adâncimea necesară etc. În al patrulea rând, clima Greciei permite operarea pe tot parcursul anului fără întrerupere a oricărui tip de încărcătură.

În al cincilea rând, și cel mai important, dacă Bulgaria se află în Schengen, atunci mărfurile din întreaga emisferă estică vor putea intra în Grecia și apoi se vor putea bucura de liberă circulație către Europa de Vest. Ce se întâmplă acum? Sosește un container cu mărfuri din China în portul Pireu operat de o companie chineză. Este procesat acolo și urcat pe un camion pentru Germania. Sau Austria. Acest container se oprește la vama de la Kulata o dată pentru câteva ore de coadă și verificare. Apoi trece prin Bulgaria și se oprește la Vidin câteva ore (sau câteva zile) de coadă și verificări pentru a intra în România. Apoi se oprește din nou pentru câteva ore între România și Ungaria. Abia după Szeged, acest container călătorește fără probleme și rapid până la destinația finală.

Orice coadă este costisitoare pentru transportator. Aici avem în vedere salariile și cheltuielile pentru un șofer care nu aduce un plus de valoare călătorind, dar costă să stea într-un singur loc. Aceasta este o întârziere în livrarea comenzii. Acesta este un timp în care camionul nu aduce bani, iar leasingul merge. Extrapolăm acest lucru la milioane de containere (Rotterdam operează peste 15 milioane pe an) și vom vedea că, fără Bulgaria și România în Schengen, porturile grecești pur și simplu nu pot concura cu Rotterdam.

Navele chineze și indiene vor prefera să traverseze întreaga Mediterană și să ocolească jumătate din Europa, dar să știe că, odată ajunse la Rotterdam, de acolo e ușor și rapid să-și livreze mărfurile. Nimeni nu are nervii, timpul sau banii necesari să se ocupe de cozile imposibile de la Kulata și Vidin.

Dar dacă Bulgaria și România sunt în Schengen, atunci tabloul devine diferit. Mărfurile vin din China prin Canalul Suez, opresc în Pireu sau Salonic și sunt deja în Europa. Cu un camion sau cu trenul se pot transporta mărfurile în Europa de Vest, iar asta va avea deja un cost similar cu întreaga călătorie pentru a ajunge la Rotterdam. Ca să nu mai vorbim că, printr-o abordare ceva mai strategică, Bulgaria ar putea extinde infrastructura fluvială existentă în Vidin și Lom și ar putea transporta mărfuri pe Dunăre, unde costul serviciului de transport ar fi mult mai mic decât pe calea rutieră sau feroviară. Toate acestea sunt lucruri obiective și reprezintă realitatea pe care oricine ca mine, care a avut contacte cu comerțul internațional – și eu am fost implicat în comerțul internațional cu metale toată viața – le cunoaște și le înțelege bine.

Aici treaba este simplă – Olanda își vede interesul. Nu are niciun motiv să aibă o concurență în persoana Greciei prin deschiderea accesului porturilor grecești către Europa de Vest prin Bulgaria și România. Și acest lucru este normal, este de înțeles. Ceea ce nu este de înțeles este de ce Bulgaria nu își vede interesul. De ce Bulgaria lucrează cu mănuși de catifea și se teme să-și apere interesul național? Acum este un moment pentru a bate cu pumnul la masă, nu pentru a sta timorată. Bulgaria a îndeplinit condițiile pentru Schengen. Nu suntem europeni de categoria a doua și nu ar trebui să fim tratați ca atare din cauza propriilor interese. La urma urmei, interesele noastre sunt mai importante decât cele ale Olandei.

Sursa: Trud/ Articol de Petăr Kichașki / Rador/ Traducerea: Mirela Petrescu

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

Citește și...

33 comentarii

  1. Dacă nu vă schimbaţi regulile în UE ca să poată fi izolate astfel de ieşiri cum a fost a Austriei şi multe ale Ungariei şi nu numai este evident că UE este predestinat eşecului că nimeni nu va sta la infinit să suporte măscărelile tuturor nimicurilor din Europa şi să fie dependenţi ca naţiune de fiecare dement care mai răsare pe undeva.

    • Nu e vorba de stat la nesfarsit aici. E vorba de dat la gioale. Ca in fotval, cand adversarii incep sa faulteze la intimidare – nu ai alta optiune de a-i opti decat sa le rupi si tu picioarele.

  2. Ciudat ca nu se spune nimic despre tonaj-ul mărfurilor, ca doar nu le cara cu papucii, pe bucăți.
    Credeam ca transportul mărfii nu poate fi facut decat de persoane juridice si cu acte doveditoare

  3. Sincer, de a lungul anilor când ii auzeam pe unii că Olanda nu ne vrea in Schengen ca să nu ii concurăm la porturi mă lua râsul. Că pe cifre seci Constanța e purice pe lângă Rotterdam. Dar după articolul ăsta pt prima oară da, are logică maximă cu porturile grecești. Acolo e altceva.

    • Nu are nici o logica, e aceeasi tampenie care se vantura si la noi referitor la Constanta.
      Transportul maritim este cel mai ieftin. Ca sa ajungi de la Pireu in vestul Europei , cu tirurile, e mult mai scump si castigi o zi-doua, nu mai mult. Nimeni nu plateste diferenta de pret.
      Nu mai zic ca vorbim de decarbonizare si emisii de CO2, si noi ce spunem ca facem? Dam jos containerul de pe nava, cea mai eficienta dpdv al emisiilor, si il punem pe TIR? Nu zau?
      Inchipuie-ti un portcontainer mare, sa zicem de 18000 TEU (nu ma duc la alea mari cu adevarat, de 23-24000 TEU). Ai nevoie de 18000 de tiruri (sau 9000 vagoane) sa duci marfa in vest.
      Tampenii.

    • Chiar și pt Europa de Est sau centrală e mai eficient dpdv economic după ce venind din China și treci de Suez să te duci tocmai in Rotterdam cu containerul și apoi cu tiruri in Budapesta sau Varșovia? In loc de direct Grecia și Romania (luând în calcul și autostradă peste Carpați, nu vin e acum). Doar întreb că sincer nu știu.

    • Nu stiu cata logica are. Portul Trieste de exemplu este deja in Schengen , are infrastructura si este intr-o continua modernizare( au luat bani prin Pnrr pt modernizare).
      O nava care vine din China si trece prin Suez face cu 1-2 zile mai mult pana la Triste decat pana la Pireu.
      Dar de la Trieste la Viena sunt 500 km . de la Pireu la vienna sunt cam 2000.
      E clar ca mai degraba faci 1500km pe mare decat pe sosea
      Sigur daca Bulgaria si Romania intra in Schengen o parte din marfurile pentru Balcani probabil vor veni prin Pireu, Salonic, Burgas chiar Constanta ; putin probabil ca marfurile pt vestul Europei sa vina prin aceste porturi.

    • @tibi
      Pentru Budapesta sau Viena există portul Rijeka – Croția (chiar și pentru Romania Hyundai, de exemplu, folosește portul Rijeka.
      Și pentru Varșovia Rijeka este mai aproape decât porturile grecești și ar mai fi și Hamburg.

    • @tibi&Co, e aceeasi poveste ca cea cu portul Constanta, dar si Croatia are un port (Rijeka – 13,6 mil de tone anual) mai tranzitat decat Varna din Bulgaria care are 7 mil… deci de ce a intrat Croatia atunci? De ce a lasat-o Olanda???

  4. ma mira ca se face distinctie intre votul Olandei sau a Austriei contra Bulgariei sau a Romaniei

    a fost o strategie de a lovi in cele doua tari dar nu foarte tare, si cu ricoseu, si cu acelasi efect daca ar fi fost refuzate de mai multe tari

    UE trebuie sa fie egal Schengen, iar granitele trebuiesc pazite in comun de intreaga UE cu vamesi comuni din toate tarile, cu proceduri standard si comune (care banueisc ca exista deja)

    • dupa principiul asta (UE sa fie egal Schengen) nu eram nici acum in UE…

    • corect, dar nici asta nu e uniune daca unii au mai multe drepturi decat altii … o uniune nu functioneaza cand cativa isi tin doar pentru ei felia mai mare … toata treaba asta cu schengen nu are ce cauta intr-o uniune in adevaratul sens al cuvantului … ii vedeti pe americani sa aiba in uniunea lor drepturi diferite? ii vedeti pe britanici sa aiba in uniunea lor drepturi diferite?

      imi doresc ca UE sa functioneze dar egoismul nu are ce cauta intr-o uniune daca vrem ca ea sa reziste diferitelor presiuni externe

  5. Conducatorii bulgari sunt la fel de corupti si anti-reformisti ca guvernantii romani, dar si ei gasesc intotdeauna alti vinovati pentru propriile greseli si esecuri, ei se cred sfinti! 😀

  6. Mda, pot sa spuna si romanii si bulgarii ce vor. Scuze, victime, bucatele de adevaruri. Pana una alta asta este. Strangi din dinti si mergi mai departe, vorbaria multa …. Ma mir insa ca nimeni nu spune ca porturile din Grecia sunt in mana chinezilor. Aceiasi care vor sa cumpere ceva Hamburg. Jocurile sunt complexe, si devin din ce in ce mai periculoase. Ch.na, Ru.ia si Tu.cia in Est, Un.aria si Au.tria in Vest, ce de topaieli pe tabla de sah a lumii. Din pacate iar sufera Europa.

  7. batalia este economica si n-are nicio legatura cu persoanele care oricum circula ca prin branza prin spania, italia, ungaria, grecia.romania in schengen insemna cale libera cu viteza maxima pentru marfurile ucrainene, o lovitura majora pentru rusnaci care au sunat imediat la prietenii lor la catarama, looserii „neutri” de la viena, capitala neincoronata a borhotului rusesc. oricum, de acum inainte, personal fac doi de pi pe UE, Bruxelles, Comise si orice strain, nu ca ar conta parerea mea la ceva intr-o tara de lachei absoluti precum Romania!

  8. După o trecere în evidenţă a tuturor supăraţilor din zilele astea cu Schengen toţi sunt supăraţi pe austrieci numai aurolacii pe USR(fiecare cu ce îi doare, pe unii la sufleţelul lor iar pe alţii la găurică😏).

    • Dacă te uiți la antene și la Digi nu vei vedea. Eu i-am văzut în criticând Austria. Ce nu am văzut, in schimb, este că PSD sa se revolte după ce le-a vândut austriecilor Petromul pe nimic, după ce le-a dat BCR aproape pe degeaba, sau după ce i-au lăsat să defrișeze atâția zeci de ani. Aia da nu am văzut.

  9. E suficient să vă uitați pe hartă ca să vedeți că ceea ce susține articolul nu are noimă. Cu ce schimbă p.orturile din Bulgaria situația ? Cele din Grecia sunt în Schengen.
    Despre Constanța ce să mai vorbim, are o ca.pacitate infimă față de porturile serioase, iar să transporți mărfuri din Constanța la Timișoara sau Arad e o aventură lu.ngă.

    • citeste si dincolo de titlu!
      O fi grecia in schengen dar pe rutier sau feroviar ai 3 vămi de trecut pana in restul schengenului apropiat, nu ma refer la zona apropiata logistic de porturile de la marea nordului sau mediterana centrala si vestica. Asta înseamnă zile in sir pierdute.
      Si nu vorbeste nimeni despre porturile bulgare ci despre faptula axa de transport sud-nord prin grecia este blocata in mod convenabil pt. Altii.
      Atât.

  10. Românii și bulgarii să-și înceapă acum podurile peste Dunăre, pentru că au același tratament în UE.

  11. Dacă e atât de important ca portul să fie în Schengen de ce n-ar merge navele la porturile din Italia?
    Trieste e un port mare, și e mai aproape de centrul Europei decât Grecia. Pe lângă asta transportul pe apă e mai ieftin decât cel pe sosea, deci în loc să parcurgă peninsula balcanică pe sosea ar parcurge Marea Adriatica. E adevărat că e mai lent pe apă dar pe lângă distanța parcursă din China, marea Adriatică nu e nici 5%.

  12. sa ne mai lase bulgaria..ei sunt gipsy de fel..prea corupta tara..saracii nostri se duc la ei sa impinge tava la mare..si se intorc fara masini!

  13. Pentru transportul maritim via Canalul de Suez, nu intereseaza pe nimeni, porturile din Marea Neagra sau din Grecia.
    Pentru ca nu exista retea de transport (feroviara sau terestra) care sa asigure rapiditate, din momentul descarcarii navelor de transport maritim.
    Exista infrastructura in Franta (Marseille, Toulon) sau Italia (Genova, Trieste) restul sunt basme. Nu transporta nimeni maritim prin Canalul de Suez > Stramtoarea Gibraltar > Marea Manecii > Rotterdam. Iar daca cineva ar dori sa o faca si sa piarda bani prelungind ruta maritima, exista in Franta (Le Havre) si Belgia (Anvers)

    • Daca e asa cum zici tu, ma intreb de ce Rotterdam e cel mai mare port de containere din Europa.
      Bagati-va odata in cap ca transportul pe mare este cel mai ieftin (de departe), iar pusul pe tren sau tir de la dracu’ din praznic nu e mai rapid. Tirul ala face tot 1000 km/zi, cat face si o nava…

    • @C
      Incredibil totusi, ca nu intelegeti un simplu text.

    • Ba tocmai ca am inteles foarte bine. Da’ asa e cand nu mai ai argumente… scoti limba sau dai cu piatra.

  14. Deci intelegem ca portul constanta e rezervat ucrainenilor…apropo stiati ca nici un antrepenor roman nu isi mai poate exporta marfa prin acest port dar se pare ca pe ninemi nu intereseaza…

  15. Bulgarii au imaginație bogată ca și noi.

    Dacă vă uitați pe hartă, următoarele porturi Schengen după Grecia, sunt Croația (de la 1 ian 2023), Italia, Franța, Spania, Portugalia, Belgia și de-abia apoi Olanda.

    Și toate navele alea se duc până în Olanda, în loc să asculte de bulgari și să acosteze mult mai repede… tz tz tz!

  16. Pai nu sunt porturi in Croatia(mai nou), Italia,Franta,Spania si dupa aceea autostrazi sa duci marfa, o ia prin Bulgaria si Ro. ca sa faca pe pana la destinatie cat face din China pana la Salonic.

  17. Ooo, dar avem bulgaro-pați și aici în Bulguaria! 😄
    A apărut și conspirația mondială pentru miezul de la dodoașca bulgărească…
    Au olandezii/austriecii alte bâzdâcuri de la care li se trage votul negativ.

  18. Ba, ej’nebun? Adicatelea mii de TIR-uri in plus sa treaca pe drumurile noastre in ritm de melc? J’de mii de camioane prin Carpati? Pai ajungi cu vaporul pina la Oslo pina traversezi .ro.

  19. Transportul pe mare e mai ieftin decat cel pe uscat. E mai rentabil sa mergi de la Suez pana in Italia, care e mai aproape de Europa Centrala si de Vest, decat sa le lasi in Grecia.

  20. Aceeasi poveste cu portul Constanta reimpachetata convenabil de clasa politica bugara. Povesti de adormit copii.