Cum evităm middle income trap? De ce nu vorbește nimeni în România despre asta? (Op-ed)

Dacă ne uităm la țările din sudul Europei, vedem că și ele în anii 60 și 70 au avut valuri migraționiste uriașe spre țările mai dezvoltate din Europa. 10-20% din portughezi, spanioli, italieni și greci au plecat să lucreze fiindcă țările lor nu erau atât de dezvoltate pentru a le asigura un trai bun de viață.

Pe măsură ce sudul Europei s-a dezvoltat, cei ce au migrat au început să se întoarcă. Atingerea pragului de 1000 Euro net (în monedele de la acea vreme), împreună cu costurile cu transportul și cazarea au determinat mulți migranți economici să se întoarcă. Sudul Europei s-a dezvoltat până la un salariu mediu de 1500-2000 de Euro net și prin asta și-au recuperat aproximativ jumătate din diasporă. Problema a venit după ce au atins acest nivel.

Din motive politice populiste, și-au dezvoltat sistemele de protecție socială mult mai mult decât își permitea economia și au blocat saltul către economii foarte dezvoltate cu salarii medii de 3000 Euro net. Acest blocaj, pe care sudul Europei îl are de aproximativ 30 de ani, se cheamă capcana venitului mediu (middle income trap) și este una din sursele problemelor structurale ale Uniunii Europene.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Singura țară care a reușit să evite această capcană a fost Irlanda. Această țară a luat în anii 70-80 decizia să se specializeze în două industrii pe care ei au pariat că vor fi suficient de profitabile pentru a-i ajuta de termen lung. Prima a fost industria chimică și a doua IT&C. Astăzi, Irlanda are companii de top în IT&C, dar și în industria farmaceutică, o evoluție interesantă din industria chimică. Nu prea mai există diaspora irlandeză care să stea în afara țării din motive economice și au reușit să își recupereze cei mai mulți concentățeni plecați din motive de sărăcie.

România se află astăzi într-o situație similară. Cel mai probabil anul viitor vom atinge un venit de 1000 Euro net la nivelul salariilor și vedem deja un trend de întoarcere a diasporei. Ultimele comunicări INS ne arată că aproximativ 500 000 de români care locuiau în străinătate au iar domiciliul în România. Acest trend probabil va continua, iar datorită investițiilor uriașe pe care le vom avea datorită PNRR, programelor structurale și fondului de modernizare, vom ajunge cel mai probabil în 7-8 ani la 1500-1800 Euro salariu mediu net. În acest punct vom avea 2-3 milioane de români plecați înapoi în Romania iar asta se va simți în toate zonele societății.

Problema pe care eu o văd este ce facem cu restul de 2 milioane de români, care au plecat în străinătate și care nu se vor întoarce pentru salarii de 1500 de Euro. Putem noi face o strategie pentru a evita capcana venitului mediu în 2030 și să creștem în continuare pentru ca în 2040 să ajungem la 3000-3500 de Euro salariu mediu net ? Care sunt specializările pe care ar trebui să ne concentrăm pentru a continua creșterea și în următorul deceniu, fără a mai avea acces la atât de multe finanțări externe ?

Din punctul meu de vedere, avem trei industrii unde putem crește peste medie, astfel încât să atingem o masă critică de valoare adăugată pentru a deveni o țară foarte dezvoltată.

Prima este IT&C împreună cu specializările în Data Science. Avem deja aproximativ 8-9% din PIB generat de această industrie. Este vital să o ajutăm să treacă de la modelul de lohn IT la modelul de dezvoltare de soft autohton. Potențialul este mare, iar dacă facem și o strategie în jurul specializării în data science, putem genera anual câteva zeci de mii de specialiști care să treacă direct la salarii de peste 3000 Euro net.

A doua industrie este în jurul gazului din Marea Neagră. Prin această resursă putem relansa o mare parte din industria chimică, având materia primă cu 30% mai ieftină decât pe alte piețe. Printr-o politică industrială inteligentă putem atrage marii jucători din vest, care simt astăzi criza gazului, să se instaleze în următorii ani în România. Avem un deficit comercial de aproximativ 14 mld de Euro generat doar de petro-chimie, iar gazul din Marea Neagră poate elimina rapid acest deficit și ne poate aduce un excedent consistent dacă atragem investiții potrivite.

A treia zonă este cea a energiei. Vântul din Dobrogea este unul dintre cel mai bun din Europa pentru energia eoliană, avem potențial pentru eoliene offshore în Marea Neagră, avem soare destul în Romania, vom avea doua reactoare nucleare noi care vor putea ajuta la echilibrarea sistemului și totodată, din gazul de la Marea Neagra la Mintia și prin alte parti vom putea produce 5 GW noi de electricitate. Gazul și nuclearul vor putea fi bazele stabile pentru explozia energiilor verzi, asigurând echilibrul sistemului. Există un potențial uriaș în zona energiei, unde se pot realiza venituri mari și unde angajații specializați vor putea căștiga mult peste medie.

Dacă reușim să facem strategii cât de cât coerente pentru aceste trei industrii vom reuși pe termen mediu să ne atragem românii plecați înapoi. Totodată vom putea deveni un hub economic unde vor dori să vină toate popoarele din Balcani și din sudul Europei. Totul depinde de inteligența noastră economică, de dorința de a ne face un plan pe termen mediu și lung și de capacitatea de a ne stăvili dorințele de a oferi pomeni sociale care nu au bază în creșterea economică.

Tănase Stamule este coordonatorul comisiei economice a PNL