Crește presiunea pentru finanțarea de către UE a gardurilor anti-migranți / Cancelarul Nehammer: Avem un angajament clar din partea Comisiei de a sprijini proiecte pilot în Bulgaria și în România

Ar trebui ca UE să finanțeze garduri la frontierele sale externe pentru a combate imigrația ilegală? Dezbaterea a reapărut la summitul UE-27 de joi de la Bruxelles, unele state membre exercitând presiuni tot mai mari în favoarea unei astfel de soluții, scrie boursorama.com.

Austria a fost unul dintre cei mai puternici susținători ai acestei opțiuni, solicitând ca bugetul UE să fie folosit pentru a consolida gardul de la granița Bulgariei cu Turcia. Încă din octombrie 2021, douăsprezece țări au cerut ca UE să finanțeze acest tip de zid, ca răspuns la sosirea migranților prin Belarus.

La finalul reuniunii șefilor de stat și de guvern de vineri dimineață, cancelarul austriac Karl Nehammer și-a exprimat satisfacția.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

„Avem un angajament că toate țările de la frontierele externe vor fi luate în considerare de Comisie atunci când vine vorba de protejarea acestor frontiere externe”, a spus el, salutând „o claritate fără precedent”.

„Avem un angajament clar din partea Comisiei de a sprijini proiecte pilot atât în Bulgaria, cât și în România”, a adăugat el.

Deși președintele Consiliului European, Charles Michel, consideră că o astfel de finanțare este posibilă din punct de vedere legal, Comisia Europeană a refuzat până în prezent să permită ca banii UE să meargă către „ziduri și sârmă ghimpată”.

Cu toate acestea, executivul UE permite ca bugetul UE să fie utilizat pentru echipamentele de supraveghere care însoțesc astfel de infrastructuri, cum ar fi camerele de luat vederi sau detectoarele de mișcare.

Mai multe țări, cum ar fi Luxemburg, subliniază că zidurile „nu reprezintă o soluție”. „O vedem între Statele Unite și Mexic”, a comentat premierul Xavier Bettel. „Am spus deja acum doi ani că ar fi păcat să construim un zid în Europa cu stele europene pe el. Credeam că Europa înseamnă să dărâmi ziduri, nu să construiești altele noi”, a spus el.

„Fortăreața Europa”

Dezbaterea privind migrația a revenit în topul agendei UE, în condițiile în care creșterea numărului de sosiri neregulamentare și de cereri de azil în blocul comunitar în 2022 a pus presiune asupra capacităților de primire ale unor țări.

În declarația lor finală, cei 27 de state membre solicită Comisiei să „finanțeze măsuri care contribuie direct la controlul frontierelor externe ale UE” și să „mobilizeze imediat fonduri și mijloace substanțiale ale UE pentru a ajuta statele membre să consolideze capacitățile și infrastructura de protecție a frontierelor, mijloacele de supraveghere, inclusiv supravegherea aeriană, și echipamentele”.

Formularea nu menționează în mod explicit gardurile, dar țările care sunt în favoarea acestora consideră că este un răspuns la aspirațiile lor.

Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, s-a referit vineri la posibila finanțare a „infrastructurii mobile și fixe, de la mașini la camere de luat vederi, de la turnuri de control la supravegherea electronică”.

Potrivit grupului radical de stânga GUE/NGL din Parlamentul European, care se opune cu fermitate zidurilor, între 2014 și 2022, lungimea totală a gardurilor construite la frontierele externe ale UE și în interiorul UE și al spațiului Schengen a crescut de la 315 la peste 2 000 km.

În efortul de a reduce numărul de sosiri și de a crește numărul de expulzări ale migranților ilegali, șefii de stat și de guvern din UE și-au afirmat, de asemenea, disponibilitatea de a utiliza „toate instrumentele relevante” pentru a determina țările de origine și de tranzit să își primească înapoi cetățenii. Aceasta include măsuri restrictive privind eliberarea de vize și ajutorul pentru dezvoltare.

Șeful diplomației UE, spaniolul Josep Borrell, a avertizat împotriva unei „fortărețe europene”.

„Putem cere (țărilor) să primească înapoi migranții ilegali, dar trebuie să oferim canale pentru migrația regulată. În primul rând, pentru că Europa are nevoie de migranți. Și în al doilea rând, pentru că este o modalitate mai bună de a trata cu partenerii noștri din lume”, a spus el.