Consiliul Investitorilor Străini susţine eliminarea impozitului pe cifra de afaceri, care a descurajat investiţiile majore în România

Consiliul Investitorilor Străini (FIC) susţine eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, care, în ultimii ani, nu doar că a avut un impact bugetar redus, dar a descurajat investiţiile majore în România, a distorsionat competiţia în economie şi a diminuat atractivitatea ţării în raport cu statele din regiune, transmite Agerpres.

Într-un comunicat remis luni Agerpres, FIC salută decizia Guvernului privind eliminarea impozitului pe cifra de afaceri (IMCA), considerând că această măsură reprezintă un pas important spre un cadru fiscal mai echitabil, predictibil şi favorabil investiţiilor.

„FIC susţine eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, care în ultimii ani nu doar că a avut un impact bugetar redus, dar a descurajat investiţiile majore în România, a distorsionat competiţia în economie şi a diminuat atractivitatea ţării în raport cu statele din regiune. Autorităţile trebuie să recâştige încrederea investitorilor pentru a repune în mişcare motoarele economiei, într-un moment bugetar în care investiţiile private sunt şansa României pentru redresare şi creştere sustenabilă”, transmite FIC, în comunicat.

Încă de la introducerea acestui impozit, arată FIC, mediul de afaceri a susţinut că va însemna o impozitare disproporţionată a marilor contribuabili (atât români, cât şi străini) care va pune în pericol creşterea economiei, cu riscul ca unele companii să îşi limiteze activitatea în ţara noastră din cauza rentabilităţii reduse sau să migreze unele activităţi în alte ţări UE.

FIC a estimat încă de la finalul anului 2022 că România îşi va pierde din competitivitate în raport cu alte state, întrucât o astfel de impozitare a cifrei de afaceri este aproape inexistentă în ţările dezvoltate.

Potrivit sursei citate, rezultatele Business Sentiment Index au reflectat constant, de la introducerea IMCA, prudenţa crescută a companiilor în luarea deciziilor de investiţii. Atractivitatea României în comparaţie cu locaţiile similare a scăzut constant în ultimii ani, atingând în primăvara acestui an cel mai scăzut nivel din ultimii 6 ani, peste jumătate dintre respondenţi considerând România mai puţin atractivă decât locaţiile comparabile din Europa sau alte ţări.

Totodată, numai 35% dintre companii aveau planificate mai multe investiţii, în timp ce 30% intenţionau să le reducă.

De asemenea, conform unui alt sondaj FIC, 30% dintre respondenţi consideră că IMCA şi ICAS afectează în mare măsură deciziile investiţionale: 17% amână investiţii, iar 13% le reduc. Printre efectele IMCA, respondenţii au indicat cu precădere limitarea investiţiilor (55%).

„Potrivit datelor BNR privind ISD, după pandemie şi până la introducerea IMCA, investiţiile străine directe atrase de România au crescut într-un ritm susţinut: stocul ISD a urcat de la 76,65 miliarde euro la aproape 99 miliarde euro în perioada 2020 T1 – 2022 T4. Însă, ulterior introducerii IMCA, România a atras suplimentar doar circa 15 miliarde euro, de la 99 miliarde euro la 116 miliarde euro între ultimul trimestru fără IMCA din 2022 şi trimestrul II din 2025. Încetinirea se vede mai ales la profitul reinvestit: dacă între 2020 T1 şi 2022 T4 profitul reinvestit şi participaţiile la capital au totalizat aproape 16 miliarde euro, în intervalul 2022 T4 – 2025 T2 acestea au însumat circa 12,1 miliarde euro”, relevă comunicatul FIC.

Datele privind evoluţia stocului ISD surprind efectele pe termen scurt şi reacţia întârziată a planurilor de investiţii la introducerea IMCA, dar şi pe fondul încetinirii economiei – impactul negativ fiind contrabalansat parţial de investiţiile statului din perioada 2023 – 2024, inclusiv din PNRR, care au avut efecte indirecte asupra sectorului privat. Efectele majore se vor vedea însă pe termen mediu şi lung, prin decelerarea investiţiilor.

De asemenea, nici impactul la nivelul bugetului de stat nu a fost cel estimat iniţial de autorităţi, de 5-7 miliarde lei anual, în final fiind colectat doar aproximativ 1,2 miliarde lei.

În plus, spune FIC, OECD – organizaţie la care România aspiră să adere – şi ulterior statele membre UE au agreat aplicarea unui nivel de impozitare minim la nivel internaţional (Pilonul 2), care vizează profitul, nu cifra de afaceri.

Grupurile de experţi internaţionali au stabilit că această formulă este cea mai eficientă pentru a reduce riscul de erodare a bazei impozabile şi transfer al profiturilor, asigurând că marile grupuri multinaţionale plătesc cota minimă convenită la nivel global.

„În acest context, FIC recomandă ca România să se alinieze practicilor internaţionale şi să elimine sistemul de impozitare a cifrei de afaceri, contrar directivelor UE şi standardelor OECD”, arată comunicatul.

FIC reafirmă rolul companiilor multinaţionale ca parteneri pe termen lung ai dezvoltării economice, sociale şi fiscale a României. Marile companii contribuie direct prin taxe şi impozite plătite la bugetul de stat şi prin investiţii în economia românească, dar şi indirect prin salarii competitive şi plăţi către furnizori locali.

Astfel, potrivit analizei FIC pentru anul 2024, un număr de 65 de companii şi grupuri membre au contribuit cu aproximativ 61,37 miliarde lei la bugetul de stat, reprezentând 12% din veniturile curente ale statului şi peste 21% din veniturile fiscale totale. Extrapolând la toate cele 108 companii membre, contribuţia totală este estimată la peste 75 miliarde lei – echivalentul a peste 16% din veniturile colectate de la sectorul privat şi angajaţi.

Totodată, cele 65 de companii analizate au plătit 40,2 miliarde lei sub formă de TVA şi accize, adică un sfert din veniturile totale din TVA la nivel naţional.

Salariul net mediu în companiile FIC este de 9.324 lei, cu 80% mai mare decât media naţională. Contribuţiile lunare sunt aproape duble faţă de cele ale unui angajat mediu – 3.985 lei la pensii, 1.594 lei la sănătate şi 1.036 lei impozit pe venit. În plus, contribuţia indirectă prin TVA, generată de nivelul ridicat de consum, este estimată la 1.324 lei lunar per angajat.

Companiile FIC susţin indirect 66% din cheltuielile guvernamentale pentru bunuri şi servicii şi acoperă aproape 40% din cheltuielile publice cu personalul prin veniturile fiscale generate.

Investiţiile realizate de membrii FIC sunt echivalente cu 32% din cheltuielile publice de capital, consolidând rolul lor în dezvoltarea pe termen lung.

Cu peste 63.000 de furnizori locali, companiile FIC plătit către aceştia 38 miliarde lei în 2024, cu efecte multiplicatoare semnificative în economie.