Consiliul de Securitate al ONU se va reuni vineri pentru a discuta despre incursiunile dronelor în Polonia

Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite se va reuni vineri pentru a discuta despre incursiunile dronelor în spaţiul aerian al Poliniei, pe care preşedintele ţării le-a descris ca o încercare a Rusiei de a testa reacţia Varşoviei şi a NATO, relatează Reuters, citată de News.ro.

Membrii Consiliului de Securitate al ONU Slovenia, Danemarca, Grecia, Franţa şi Marea Britanie au solicitat celor 15 membri ai organismului să se reunească pentru a discuta incidentul. Reuniunea este programată să înceapă vineri la ora 22:00, ora României.

Polonia a interzis zborurile cu drone de-a lungul graniţelor sale estice cu Belarus şi Ucraina şi a limitat traficul aerian pentru aeronave mici în aceste zone, după ce a doborât ceea ce a declarat a fi drone ruseşti care i-au încălcat spaţiul aerian în noaptea de marţi spre miercuri.

Avioane de vânătoare poloneze F-16, avioane olandeze F-35, avioane de supraveghere italiene AWACS şi avioane NATO de realimentare în zbor au participat la operaţiunea de doborâre a dronelor în spaţiul aerian polonez în noaptea de marţi spre miercuri, au declarat oficialii.

Polonia a fost susţinută de aliaţii săi din NATO în doborârea dronelor, fiind pentru prima dată când un membru al alianţei militare occidentale deschide focul de la începutul războiului Rusiei în Ucraina.

Germania a declarat joi că îşi va consolida angajamentul faţă de graniţa estică a NATO ca răspuns la aceste incursiuni.

CU INTENŢIE SAU FĂRĂ?

Rusia a declarat că nu a intenţionat să lovească niciun obiectiv în Polonia şi că nu va face alte comentarii cu privire la incident.

Un comandant superior al NATO a declarat că nu s-a stabilit încă dacă incursiunile dronelor au fost intenţionate. Însă incidentul a ridicat semne de întrebare cu privire la pregătirea NATO împotriva atacurilor cu drone, a alimentat tensiunile cu Rusia şi i-a determinat pe unii lideri occidentali să solicite noi sancţiuni împotriva Moscovei şi să pună la îndoială angajamentul acesteia faţă de eforturile de pace din Ucraina.

„Această provocare rusă, după cum ştiu foarte bine generalii şi soldaţii noştri, nu a fost altceva decât o încercare de a ne testa capacităţile, abilitatea noastră de a răspunde”, a declarat joi preşedintele polonez Karol Nawrocki în faţa soldaţilor.

Până în prezent au fost recuperate resturile a 16 drone, a declarat joi ministrul apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, în faţa parlamentului. El a afirmat că sprijinul logistic acordat de Polonia Ucrainei ar fi putut fi un motiv pentru incursiuni, întrucât cea mai mare parte a ajutorului pentru Ucraina tranzitează Polonia. „Este o încercare de a slăbi voinţa NATO şi a Poloniei de a sprijini Ucraina”, a declarat el.

Prim-ministrul polonez Donald Tusk a declarat miercuri că a activat articolul 4 din tratatul NATO, în temeiul căruia membrii NATO pot solicita consultări cu aliaţii lor.

Preşedintele american Donald Trump a vorbit miercuri cu Nawrocki, iar liderii şi-au exprimat unitatea.

Washingtonul nu a făcut însă prea multe declaraţii cu privire la incursiunile dronelor în ajunul eliberării unor deţinuţi din Belarus, care a avut loc în urma unui apel al preşedintelui american.

OFERTE DE AJUTOR

Liderii europeni, care doresc ca Trump să se alăture lor în înăsprirea sancţiunilor împotriva Rusiei şi în intensificarea sprijinului pentru Kiev, au declarat că încălcările spaţiului aerian justifică o reacţie colectivă.

Germania a promis că va intensifica sprijinul pentru Ucraina şi va colabora în cadrul Uniunii Europene pentru adoptarea rapidă a mai multor sancţiuni împotriva Rusiei în urma incursiunilor dronelor. „În plus faţă de angajamentele existente în ţările baltice şi Polonia, guvernul va extinde şi va intensifica supravegherea aeriană asupra Poloniei”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului german.

Olanda trimite 300 de soldaţi şi accelerează desfăşurarea a două dintre cele trei baterii de apărare aeriană Patriot promise Poloniei, iar Republica Cehă ar putea trimite trei elicoptere şi 100 de soldaţi, a declarat ministrul apărării din Polonia.

Parlamentarii din trei ţări baltice care se învecinează cu Rusia au îndemnat Congresul SUA să respingă o propunere a lui Trump care ar reduce cu aproximativ 200 de milioane de dolari pe an sprijinul pentru apărare acordat regiunii. „În această regiune, dacă America pleacă, vine Rusia”, a avertizat Zygimantas Pavilionis, fostul ambasador al Lituaniei în SUA.

Nici Polonia, nici NATO nu au dat încă o explicaţie completă cu privire la ceea ce suspectează că făceau dronele.

NATO se confruntă, de asemenea, cu întrebări referitoare la faptul dacă dronele străine ar trebui să poată intra în spaţiul său aerian şi cât de bine echipatp este pentru a face faţă unor astfel de ameninţări.

Restricţiile de trafic aerian impuse de Polonia de-a lungul graniţelor cu Ucraina şi Belarus vor fi aplicate până pe 9 decembrie, au declarat autorităţile poloneze de trafic aerian.

Conform restricţiilor, aviaţia generală – în principal aeronave şi elicoptere mici şi de agrement – va fi restricţionată, iar aeronavele civile fără pilot, cum ar fi dronele, sunt interzise. Zborurile comerciale de pasageri din zonă nu sunt afectate, dar incursiunile dronelor au reaprins îngrijorările legate de siguranţa transportului aerian civil în Europa. „Aceasta va fi o problemă continuă pentru toate companiile aeriene şi toţi cetăţenii europeni în următorii ani”, a declarat Michael O’Leary, CEO al Ryanair.