Coincidențe suspecte în dosarul Dan Hosu, soțul fostei șefe DIICOT. Cum a pus umărul ministrul Predoiu, care a anunțat că Hosu ar fi fost achitat, pentru ca soția fostului liberal Adomniței să ajungă în completul de judecată

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Declarația, de acum câteva zile, a ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, referitoare la achitarea soțului fostei șefe DIICOT, în condițiile în care judecata se află în apel, pune într-o lumină nouă cronologia dosarului și a unor evenimente colaterale acestuia. Astfel, în decurs de un an și nouă luni, Sabina Adomniței, una dintre cele două judecătoare care au acum dosarul pe masă a avansat spectaculos din punct de vedere profesional pe ruta Judecătoria Iași-Tribunalul București-Curtea de Apel București-șefă secție penală Curtea de Apel București, toate aceste decizii depinzând de voința Liei Savonea, magistrat anti-reformă cu mare influență în sistemul de justiție.

Soția unui fost ministru liberal condamnat la închisoare cu executare într-un dosar DNA, Sabina Adomniței a intrat în completul care îl judecă pe Dan Hosu înlocuind-o pe una dintre judecătoarele din dosar – un magistrat care, cu puțin timp înainte, fusese numită magistrat de legătură în Spania, semnatar al deciziei fiind ministrul Cătălin Predoiu. Condamnarea polițistului Dan Hosu, pe fond, în septembrie 2020, a dus la demisia soției acestuia, șefa DIICOT Giorgiana Hosu.

Hosu fusese propusă pentru post în februarie 2020, cu nouă luni mai devreme, de același Predoiu, în ciuda tuturor avertismentelor presei, societății civile și secției de procurori din Consiliul Superior al Magistraturii. Unul dintre avertismentele de forță se legau de vulnerabilitatea acestui dosar penal pentru familia unui înalt magistrat. Demisia Giorgianei Hosu a reprezentat, în final, unul dintre cele mai mari eșecuri ale lui Predoiu în mandatul de ministru, eșec care s-a răsfrânt și asupra președintelui Klaus Iohannis, cel care a acceptat propunerea de numire din partea titularului de la Justiție. Prin urmare, o potențială achitare a lui Hosu l-ar reabilita substanțial pe Predoiu.

• Februarie 2020: la propunerea ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de numire în funcția de șefă DIICOT a Giorgianei Hosu. Anterior, presa și societatea civilă criticase nominalizarea acesteia, iar secția de procurori din CSM îi dăduse aviz negativ, unele dintre motivele invocate fiind afaceri suspecte în care fusese implicată mama Giorgianei Hosu și o vulnerabilitate de imagine: soțul lui Hosu, fost polițist, fusese trimis în judecată, în 2017, fiind acuzat de DNA, printre altele, de dare de mită și trafic de influență. La semnarea decretului de numire, Iohannis a declarat că ”avizul CSM (…) mi s-a părut parțial destul de superficial”.
• Septembrie 2020: Tribunalul București l-a condamnat, pe fond, pe Dan Hosu, la 3 ani de închisoare cu suspendare. La puțin timp, soția sa a demisionat din funcția de șefă DIICOT, iar nouă luni mai târziu s-a pensionat.
• Martie 2021: Apelul lui Dan Hosu a ajuns pe rolul Curții de Apel București, la un complet format din judecătoarele Ruxandra Grecu și Claudia Jderu.
• Aprilie 2021: Secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dominată de judecătoarea Lia Savonea, a aprobat detașarea, de la 1 iulie, a judecătoarei Sabinei Adomniței, pentru un an, de la Judecătoria Iași la Tribunalul București. Judecătoarea depusese o cerere similară și în 2017, respinsă de aceeași secție. La câteva luni după detașarea la București, soțul ei, Cristian Adomniței, fost lider și ministru PNL, a urmat-o în Capitală, devenind consilier al deputatului liberal Gigel Știrbu. Și Cristian Adomniței are un dosar în care a fost condamnat pe fond, de Tribunalul Iași, la 3 ani și 2 luni cu executare, pentru abuz în serviciu, ancheta  fiind instrumentată tot de DNA. În apel în prezent, dosarul a ajuns, prin strămutare, la Curtea de Apel Galați.
• Octombrie 2021: Ministerul Justiției a scos la concurs un post de magistrat de legătură pentru Spania. S-au înscris opt magistrați, printre care și Ruxandra Grecu, unul dintre cei doi judecători din dosarul Hosu.
• Decembrie 2021: Ruxandra Grecu a câștigat concursul. În aceeași lună, Secția de Judecători din CSM a luat două decizii: a acceptat detașarea lui Grecu la Ministerul Justiției https://www.juridice.ro/756005/ministerul-justitiei-a-lansat-procedura-de-selectie-a-magistratului-de-legatura-in-spania.html, pe 3 ani, pentru a prelua postul de la Madrid și a mutat-o pe Sabina Adomniței de la Tribunalul București la Curtea de Apel București. Și tot în decembrie 2021, Ministerul Justiției a nominalizat-o pe cealaltă membră a completului – Claudia Jderu – pe lista propunerilor pentru postul de reprezentant al României la CEDO (o decizie legată de această funcție nu a fost luată până acum).
• Martie 2022: Sabina Adomniței a înlocuit-o pe Ruxandra Grecu în completul care judecă apelul lui Dan Hosu. Au urmat mai multe termene de judecată, următorul fiind programat pentru data de 7 februarie 2023.
• 18 ianuarie 2023: Într-un interviu, ministrul Predoiu, întrebat dacă este mulțumit de activitatea șefilor parchetelor, inclusiv a Giorgianei Hosu, care a demisionat după ce soțul său a fost condamnat, a răspuns: „Și ulterior achitat. Am putea spune că doamna și-a dat demisia, cu adevărat de onoare, pentru o ipoteză care nu s-a realizat în final”. De precizat că ministrul a mers mai departe de simpla invocare a unei sentințe – există multe dosare de rezonanță în spațiul public și o eroare/încurcătură poate fi justificabilă – și a prezentat și efectul așa-zisei achitări: o nedreptate care i s-a făcut Giorgianei Hosu și, indirect, lui și președintelului Klaus Iohannis, criticați la numirea acesteia.
• 19 ianuarie 2023: Confruntat cu întrebarea cum de știe o decizie a unei instanțe înainte de a fi anunțată, ceea ce ar reprezenta un caz grav de imixtiune în interiorul puterii judecătorești, Predoiu a oferit un răspuns care a adâncit și mai mult suspiciunile: ”Eroarea comisă a fost fără intenție, de bună credință am crezut în adevărul celor afirmate, dar, regretabil, nu am verificat în prealabil informația pe care o aveam din surse neoficiale.” În aceeași zi, secția de de judecători din CSM a numit-o pe Sabina Adomniței drept șefă a secției penale de la Curtea de Apel București, instanță a cărei conducere tocmai a fost preluată, după terminarea mandatului de la CSM, de judecătoarea Lia Savonea.

Referitor la schimbările din completul care îl judecă pe Hosu, un magistrat a declarat pentru G4Media.ro, sub anonimat, că ”Este cunoscută practica de la Curtea de Apel București ca judecatorii instransigenți de la secțiile penale să fie promovați sau trimiși în alte părți. Unii au fost detașați la CSM, altora li s-au oferit alte alternative. În felul acesta s-au tergiversat dosare, s-au pierdut probe, s-au pierdut termene și timpi importanți. Aparent, independența este respectată, însă mâini discrete și centre de reflecție bine ascunse reușesc, în spatele ușilor închise, să rezolve situații ce pot dăuna unora sau altora.”

Până în acest moment, nici Curtea de Apel București, nici Consiliul Superior al Magistraturii și nici cele două judecătoare nu au reacționat față de declarațiile ministrului Cătălin Predoiu. Există, însă, o dovadă a modului în care un magistrat de la Curtea de Apel București s-a manifestat față de Putere: în martie 2022, judecătoarea Ionela Tudor a decis suspendarea analizei tezei lui Ciucă, suspectă de plagiat, pe motiv că ”generarea unei astfel de ştiri are un impact major în credibilitatea electoratului şi a partidului, care poate să conducă la retragerea încrederii acordate, mai ales în contextul social şi politic actual, în care este nevoie de o stabilitate în conducerea executivă a statului. De asemenea, astfel de sesizări neconforme sunt susceptibile şi de a deveni arme ale adversarilor politici (…).”

Este cel de-al doilea caz, din ultimul an, în care apar controverse pe marginea unui dosar de rezonanță aflat pe rolul Curții de Apel București. În iunie 2022, G4Media.ro dezvăluia faptul că dosarul în care au fost anulate sesizările de plagiat pentru teza premierului Nicolae Ciucă a fost judecat de magistratul Marius Iosif, în trecut numit în mai multe funcții publice de PNL. La puțin timp după pronunțarea sentinței, Iosif a ieșit la pensie.

Din toamna lui 2022, suspiciunile legate de o presupusă trucare a procedurii de repartizare aleatorie a dosarului lui Ciucă spre completul lui Iosif fac obiectul unui dosar penal instrumentat de Parchetul General. O sesizare pe aceeași temă, depusă la Inspecția Judiciară de Centrul de Resurse Juridice a fost clasată, soluția fiind contestată de petentă. Instanța care urmează a judeca această contestație este aceeași Curte de Apel București.