Consiliul General al Municipiului București a adoptat, în ședință extraordinară, proiectele de sprijin acordat locatarilor din blocul din Rahova afectat de explozie, după dezbateri în contradictoriu despre recuperarea prejudiciilor și dreptul de proprietate / Etapa a doua a reconstrucției, neclară

Consiliul General al Municipiului București a adoptat, vineri, toate proiectele de hotărâre privind intervențiile de urgență și măsurile sociale pentru locatarii blocului din Strada Vicina nr. 1, în zona Rahova, afectat de explozia din 17 octombrie 2025. Primăria Capitalei va lua măsuri pentru punerea în siguranţă a imobilului şi pentru expertizarea acestuia și va oferi locuințe sociale familiilor evacuate, urmând ca etapa a doua, cea a reconstrucției, să fie stabilită după adoptarea cadrului legal la nivel guvernamental.

Deși votul a trecut fără probleme, dezbaterile au arătat neclarități juridice și lipsa unor proceduri clare.

Primul proiect aprobat prevede că primarul general, prin Direcţia Generală de Situaţii de Urgenţă, Statistici şi Strategii, va lua măsurile necesare pentru intervenţia şi punerea în siguranţă a blocului din Rahova, prin contractarea, în regim de urgenţă, a unui operator economic specializat şi cu experienţă în domeniu, pentru operaţiunile necesare de punere în siguranţă.

În plus, Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti, în colaborare cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dealul Spirii” Bucureşti-Ilfov, va asigura operaţiunea de recuperare a bunurilor mobile de strictă necesitate aflate în interiorul construcţiei afectate, numai în măsura în care acest lucru va fi posibil după finalizarea cercetărilor întreprinse de autorităţile competente, după asigurarea perimetrului de siguranţă şi punerea în siguranţă a imobilului.

Cheltuielile necesare pentru implementarea acestor măsuri vor fi finanţate de la bugetul local.

Consilierul general PSD Dan Cristian Popescu a cerut, în timpul dezbaterii, ca Primăria Capitalei să fie obligată prin hotărâre să se constituie parte civilă în procesul penal, pentru a recupera „până la ultimul leu” din banii publici alocați sprijinului. Acesta a susținut că municipalitatea trebuie să își rezerve dreptul legal de recuperare a prejudiciilor, inclusiv în cazul în care se constată vinovății la companii private, precum distribuitorul de gaze. A invocat, totodată, și problema cetățenilor cu asigurări, ridicând întrebarea dacă PMB va putea recupera banii și în aceste situații.

Primarul general și reprezentanții Direcției Juridice au replicat că municipalitatea are deja, prin lege, dreptul de a se constitui parte civilă, fără a fi necesară o prevedere suplimentară în hotărârea CGMB. Executivul PMB a precizat că recuperarea banilor se poate face doar în instanță, după finalizarea anchetei, și că amendamentul ar fi „doar declarativ”. În final, amendamentul Popescu a fost respins.

Tensiunile s-au amplificat după intervenția consilierului AUR Mihai Zară, care a reclamat posibile responsabilități ale companiilor de utilități, ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență și chiar ale Guvernului, acuzând lipsa unor măsuri de prevenție și neîndeplinirea obligațiilor legale privind rețelele de gaze. Zară a ridicat și problema dreptului de proprietate asupra terenului, avertizând că statul sau PMB nu pot reconstrui fără acordul proprietarilor.

Primarul general a respins o parte dintre acuzații și a prezentat datele intervenției din primele zile: aproape 400 de locatari au avut nevoie de consiliere, peste 200 de persoane au fost cazate în regim de urgență, iar PMB, în colaborare cu Primăria Sectorului 5, a asigurat medicamente, bunuri de strictă necesitate și eliberarea de acte pentru persoanele care le pierduseră în explozie. Edilul a cerut evitarea politizării și a precizat că etapa a doua, cea a reconstrucție, depinde de cadrul legal pe care Guvernul încă trebuie să îl adopte.

Al doilea proiect votat a vizat atribuțiile Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, care va gestiona expertizele tehnice și măsurile de intervenție asupra structurii afectate. Reprezentanții instituției au precizat în plen că urmează expertizarea atât a tronsonului distrus, cât și a zonelor adiacente, înainte de a se decide dacă imobilul se consolidează sau se demolează.

CGMB a adoptat și proiectul prin care PMB va încheia un protocol cu Habitat for Humanity România, pentru a asigura locuințe temporare familiilor afectate, timp de 12 luni, prin Programul „Agenția pentru Închiriere Socială – subvenționată 100%”. Tot în ședință a fost aprobată și majorarea fondului de rezervă bugetară, pentru finanțarea cheltuielilor urgente.

Primarul interimar, Stelian Bujduveanu, a declarat că hotărârile aprobate vineri clarifică rolurile care vor reveni Primăriei Municipiului Bucureşti în gestionarea situaţiei generate de explozia din str. Vicina.

„Prin hotărârea Comitetului de Situaţii de Urgenţă, Primăria Capitalei a fost însărcinată cu punerea în siguranţă a imobilului din str. Vicina, scara 2, care a fost grav avariat. În momentul de faţă aşteptăm finalizarea anchetei Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, pentru a putea interveni cu punerea în siguranţă. Costurile de punere în siguranţă a imobilului vor fi asigurate de către Primăria Capitalei, pentru că este o situaţie extremă, în care trebuie să protejăm zona şi să redăm Liceul Bolintineanu cartierului din Calea Rahovei”, a explicat edilul, în debutul şedinţei.

El a menționat că, pentru o serie de măsuri care vor fi luate în vederea reconstruirii imobilului, este necesar un nou cadru legislativ, care va fi stabilit de către Guvern.

„În momentul de faţă noi nu putem interveni pentru etapa a doua decât după ce se adoptă hotărârea de guvern. După adoptarea hotărârii de guvern, împreună cu CGMB vom crea un cadru pentru un program de reconstrucţie a Bucureştiului în caz de calamitate, în caz de incendiu sau explozie, care nu are de-a face cu evenimente naturale”, a precizat Bujduveanu.