Centriștii lui Ron Jetten vor fi probabil pe primul loc în alegerile din Țările de Jos, dar formarea unui guvern stabil va fi extrem de dificilă

Rezultatul final al alegerilor de miercuri întârzie din cauza numărării foarte lente a voturilor din străinătate. La ora actuală, cu 99,8% din voturi numărate, partidul lui Jetten, Democrații 66 (social liberal) are 16,9% din voturi și 26 de mandate din cele 150 ale Tweede Kamer (Camera Reprezentanților), față de 16,7% și 26 de mandate pentru Partidul Libertății (PVV, extrema dreaptă), condus de Geert Wilders. În mod tradițional, liderul partidului clasat pe primul loc ca număr de voturi primește primul mandat de formare a noului guvern.

Pe următoarele locul se situează VVD (liberal conservator) cu 22 de mandate, Verzii/Social Democrații (GroenLinks-PvdA) 20, Creștin Democrații (CDA) cu 18 și JA21 (extrema dreaptă) cu 9. În total, 15 partide vor fi reprezentate în camera inferioară a parlamentului Țărilor de Jos.

A fost un rezultat uimitor pentru D66, despre care nu se dădeau prea multe indicii la începutul campaniei electorale de la mijlocul lunii septembrie, când partidul lui Jetten se afla din nou pe locul cinci, la aproximativ 18 mandate în spatele PVV, scrie Dutch News

Partidul a urcat constant la început, apoi a accelerat, cu o campanie care viza direct centrul, combinând o poziție „dură, dar corectă” privind azilul și migrația și planuri de dezvoltare a energiei ieftine și regenerabile cu investiții în educație și tehnologie, recunoașterea unui stat palestinian și a unei armate europene.

D66 a primit voturi de la NSC-ul naufragiat (0 mandate de la 20 în parlamentul precedent), de la GroenLinks-PvdA, de la alegătorii VVD care erau înstrăinați de tranziția liderei Dilan Yesilgöz către extrema dreaptă, de la potențiali creștin-democrați care nu erau siguri de opiniile liderului Henri Bontenbal despre școlile creștine, de la non-votanți și chiar de la PVV.

Dezbatere televizată

Jetten a beneficiat de câteva noroc: a fost un înlocuitor în ultimul moment pentru Wilders în dezbaterea televizată de deschidere, după ce Wilders s-a retras, aparent din motive de securitate.

Sediile partidului său au fost atacate când un protest anti-imigrație din Haga s-a transformat într-o revoltă la scară largă, permițându-i să denunțe influența ideologiei de extremă dreapta în parlament.

Chiar și aparițiile sale la popularul concurs TV De Slimste Mens („Cel mai deștept om”), înregistrat cu câteva luni înainte, dar difuzat în timpul campaniei, au fost recunoscute pentru creșterea timpului său petrecut în fața ecranelor.

Dar Jetten a profitat bine de pauze. Performanțele sale televizate au fost șlefuite și optimiste, spre deosebire de primele sale zile, când era batjocorit drept „robotul Jetten” pentru răspunsurile sale puternic scrise și discursul său rigid.

El s-a abținut în mod judicios să insiste asupra atacului asupra sediilor sale din Haga după primele zile, preferând să se concentreze pe aspectele pozitive ale campaniei D66.

Mai mult decât orice, Jetten părea să surprindă starea de spirit a alegătorilor care erau dezamăgiți după doi ani de stagnare și lupte interne în coaliția de dreapta formată de PVV, NSC, VVD și partidul fermierilor BBB (care acum are patru mandate).

„Forțe pozitive”

În timp ce Wilders a pictat o imagine apocaliptică a unei țări ruinate de migrația în masă și de lideri deconectați, Jetten a avut o viziune mai optimistă, încapsulată în sloganul D66, influențat de Obama, Het kan wél – Yes we can.

„Politicienii din Țările de Jos ar trebui să fie mai optimiști și să se întrebe cum putem face țara noastră mai bună, în loc să se convingă unii pe alții să se împingă în pământ tot timpul”, a declarat el pentru Dutch News.

El a descris Țările de Jos ca o națiune cu un potențial vast, care a suferit din cauza unor lideri cărora le-a lipsit viziunea necesară pentru a-l debloca. Țara nu era furioasă, așa cum Wilders continua să strige, ci doar dezamăgită.

„Forțele pozitive” la care s-a referit Jetten în timpul campaniei au fost reflectate de politica sa principală de construire a 10 orașe noi.

În timp ce alte partide vorbeau despre adăugarea unei străzi ici și colo pentru a rezolva criza locuințelor, D66 avea planuri ambițioase de a construi nu doar case, ci cartiere moderne și luminoase, cu școli, legături de transport public și spații verzi, folosind soluții tehnologice inovatoare.

Jetten a făcut referire explicită la lucrările Delta, invocând amintiri dintr-o perioadă în care Țările de Jos era celebrată pentru abilitățile sale inginerești de renume mondial.

Extrema dreaptă rămâne puternică

D66 nu este împotriva naționalismului moderat – a se vedea fluturarea energică a steagurilor la festivitățile partidului din noaptea alegerilor din Leiden – dar preferă naționalismul progresist al secolului XX în locul crizei anti-migranți din secolul XXI.

Dar reversul medaliei este că, dacă va deveni prim-ministru, Jetten nu va putea vindeca peste noapte diviziunile din Țările de Jos cu o doză de gândire politică pozitivă.

Votul extremei drepte s-a fragmentat, dar încă reprezintă aproape o treime din locurile din parlament. O parte din cota PVV a revenit JA21, un partid care are opinii similare despre Islam și azil, dar care nu a fost exclus ca partener de coaliție.

Forumul pentru Democrație (FvD), și mai radical, pro-rus, și-a mărit cota de locuri de la trei la șapte. Wilders și celelalte partide populiste de dreapta vor continua să fie o pacoste pentru Jetten și vor continua să aducă problema imigrației în prim-planul dezbaterii publice.

D66 este pe cale să-l învingă pe PVV la marje foarte mici: partidele sunt la egalitate de mandate, deși Jetten ar putea obține un avantaj psihologic semnificativ de un loc odată ce voturile din străinătate vor fi numărate.

Problema coaliției

Chiar și atunci, 27 de mandate – mai puțin de o cincime din total – reprezintă cel mai mic număr obținut vreodată de un partid clasat pe primul loc. Jetten va trebui să găsească cel puțin alte trei partide pentru o coaliție și niciuna dintre opțiuni nu este ușoară.

Jetten preferă o coaliție stabilă de centru, ceea ce ar însemna o combinație cu liberalii de dreapta VVD, GroenLinks-PvdA și creștin-democrații.

Dar acest scenariu a fost complicat de performanța neașteptat de puternică a VVD și de faptul că D66 a obținut mai multe voturi din partea stângii decât din partea aripii progresiste a VVD.

Lidera acestui din urmă partid, Dilan Yesilgöz, a exclus ferm posibilitatea de a se alătura unui guvern cu GL-PvdA, iar faptul că este al doilea partid ca mărime din cvartet îi va oferi o putere considerabilă.

Yesilgöz își dorește să vadă un „cabinet de centru-dreapta cu un VVD puternic”, ceea ce, în mod realist, ar însemna înlocuirea GL-PvdA cu JA21, un partid care are puține în comun cu D66.

Dar, având în vedere cifrele actuale, acest cvartet ar fi la un pas de o minoritate în parlament și ar avea dificultăți serioase în a adopta legi în Senat, unde partidele au mai puțin de o treime din cele 75 de locuri.

Necesitatea de a aduce un al cincilea partid ar putea oferi lui Jetten oportunitatea de a echilibra JA21 cu ChristenUnie, care are trei mandate și a funcționat bine cu D66 în ultimele două cabinete ale lui Mark Rutte (VVD), în ciuda diferențelor lor ideologice.

Singura problemă ar fi că ultimul cabinet al lui Rutte s-a prăbușit acum doi ani, când ministrul său de justiție a cerut restricții dure privind aducerea familiilor solicitanților de azil, lucru pe care ChristenUnie, ca partid cu valori familiale puternice, l-a respins cu fermitate.

Ministrul justiției în cauză era, desigur, Dilan Yesilgöz.