Concluziile reuniunii Consiliului European de primăvară, desfășurat la Bruxelles, între 22 și 23 martie, arată o Uniune aflată sub un tir de atacuri din toate părțile și confruntată cu crize care se succed într-un ritm alert. Progresele făcute în negocierile pe Brexit, cea mai mare criză prin care a trecut Uniunea Europeană (UE) în istoriei ei, sunt umbrite de atacul cu un agent neurotoxic rusesc de la Salisbury, Regatul Unit, de presiunile tot mai insistente ale Turciei în Mediterana de Est și Marea Egee, de decizia Statelor Unite de a impune tarife la importurile de oțel și aluminiu, dar și de scandalul exploatării pe scară largă a datelor cu caracter personal ale utilizatorilor Facebook.

Solidaritate cu Regatul Unit în cazul „Skripal”

Consiliul European a condamnat atacul cu agent neurotoxic asupra fostului spion rus Serghei Skripal şi al fiicei acestuia, care a avut loc la 4 martie 2018 în Salisbury, Regatul Unit. Aceasta reprezintă prima utilizare, în ultimii 70 de ani, pe teritoriul european, a unui agent chimic militar, care este dezvoltat de Rusia. În replică, Regatul Unit a decis, pe 14 martie, expluzarea a 23 de diplomați ruși, identificați ca agenți nedeclarați ai serviciilor secrete ruse și a anunțat tăierea tuturor legăturilor la nivel înalt cu Federația Rusă. Moscova a negat orice implicare în atacul de la Salisbury și a decis să expulzeze, la rândul său, 23 de diplomați britanici.

„Consiliul European este de acord cu evaluarea Guvernului Regatului Unit potrivit căreia este foarte probabil ca Federația Rusă să fie responsabilă de atac și cu faptul că nu există o altă explicație plauzibilă. Ne exprimăm solidaritatea fără rezerve cu Regatul Unit în fața acestei provocări grave pentru securitatea noastră comună. Utilizarea de arme chimice, inclusiv utilizarea oricărei substanțe chimice toxice ca armă în orice circumstanță, este complet inacceptabilă, trebuie să fie condamnată sistematic și riguros și constituie o amenințare la adresa securității pentru noi toți. Statele membre se vor coordona cu privire la consecințele care trebuie deduse, în funcție de răspunsurile furnizate de autoritățile ruse. (…) În acest context, Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze reziliența la riscurile de factură chimică, biologică, radiologică și nucleară, inclusiv prin intermediul unei cooperări mai strânse între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, precum și cu NATO”, se arată în Concluziile Consiliului European. În plus, înaltul reprezentant al UE pentru afaceri europene și politică de securitate, Federica Mogherini, i-a informat pe liderii europeni că a decis rechemarea „pentru consultări” a ambasadorului UE din Federația Rusă.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

„Pași suplimentari sunt așteptați încă de luni la nivel național”, a precizat președintele Consiliului European, Donald Tusk. Declarația acestuia vorbea despre lipsa unui acord unanim la nivel UE privind alte măsuri care ar putea fi luate împotriva Rusiei, chestiunea urmând a fi tranșată la nivel național de cancelariile din statele membre. Între timp, 14 țări europene au anunțat că vor lua măsuri diplomatice împotriva Rusiei și vor expluza diplomați ruși din țările lor. Printre ele și România. Ministerul Afacerilor Externe a anunțat, în data de 26 martie, că va declara persona non-grata și-l va expluza din țară pe un diplomat din cadrul Ambasadei Federației Ruse din România.

Susținere pentru Cipru și Grecia în confictele cu Turcia

Ciprul şi Grecia au reușit să obțină solidaritatea Consiliului European pe teme care macină de mai bine de patru decenii politica celor două state și relațiile cu Turcia ceea ce riscă să escaladeze din nou tensiuniile pe axa Bruxelles – Ankara. Pe de o parte, disputele privind împărţirea resurselor de gaze naturale din Mediterana de Est și crizele care apar zilnic în probleme precum platoul continental sau statutul insulelor disputate și, pe altă parte, problema militară, cu aspecte juridice, care începe să se transforme într-o sursă serioasă de tensiuni. Atena refuză să extrădeze 8 militari FETÖ, reţeaua clericului musulman Fethullah Gülen pe care președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, o consideră responsabilă pentru tentativa eşuată de lovitură de stat din 15 iulie 2016. Cei 8 militari au fugit din Turcia imediat după lovitura de stat și au solicitat azil.

Și Turcia deține 2 soldați greci, pe care i-a arestat pe 2 martie 2018 după ce aceștia traversaseră frontiera dintre cele două state. Turcia îi acuză pe aceștia de spionaj, dar ei susțin că au traversat accidental frontiera pentru că s-au luat după urme de pași pe zăpadă, posibil lăsate de migranţi. Situaţia pe care o vedem acum indică un nivel de criză tot mai ridicat între cele două state, ambele membre NATO, în timp ce armatele celor două ţări urmăresc mișcările pe care le face cealaltă parte. Subiectul se va regăsi printre temele Reuniunii liderilor UE – Turcia, care se desfășoară luni, 26 martie, la Varna, Bulgaria, și la care vor participa președintele Consiliului European, Donald Tusk, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, prim-ministrul Bulgariei, țară care deține Președinția Consiliului UE, Boiko Borisov, și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan.

În concluziile reuniunii de la sfârșitul săptămânii trecute, Consiliul European „condamnă cu tărie acţiunile ilegale ale Turciei în Mediterana de Est şi în Marea Egee şi subliniază deplina sa solidaritate cu Ciprul şi Grecia”. Totodată, „solicită de urgență Turciei să înceteze aceste acţiuni şi să respecte drepturile suverane ale Ciprului de a-și explora și exploata propriile resurse naturale, în conformitate cu dreptul UE și cu dreptul internațional”. În plus, Consiliul European îşi exprimă „îngrijorarea profundă cu privire la menținerea în detenție în Turcia a unor cetățeni ai UE, inclusiv a doi soldați greci, și solicită soluționarea rapidă și pozitivă a acestor chestiuni”.

Amenințări pentru Donald Trump în subiectul importurilor de oţel şi aluminiu

Consiliul European i-a cerut preşedintelui SUA, Donald Trump, să excludă permanent Uniunea Europeană de la noul regim de tarifare a importurilor de oţel şi aluminiu şi au anunţat că îşi rezervă dreptul de a răspunde în această chesiune „în mod adecvat și proporțional” pentru a proteja interesele comunitare. Decizia vine după ce, la începutul lunii, președintele Trump anunțase că, din 23 martie 2018, SUA vor introduce tarife de 25% la importurile de oţel şi de 10% la aluminiul importat pentru toate statele cu excepția Canadei şi a Mexicului, într-o încercare de a proteja industria țării și de a crea noi locuri de muncă. Anunțul președintelui Trump a inflamat întreaga industrie și a determinat Organizația Mondială a Comerțului să tragă un semnal de alarmă că introducerea acestor tarife riscă să declanșeze un război comercial. Ulterior, administrația americană a anunțat că va suspenda aceste tarife până la 1 mai 2018 pentru cei mai mari parteneri comerciali ai Statelor Unite, UE, Argentina, Australia, Brazilia, Coreea de Sud, Canada şi Mexic.

În replică, liderii europeni reuniți la Bruxelles la finalul săptămânii trecute au afirmat, în concluziile Consiliului, că aceste măsuri nu pot fi justificate pe motive de securitate națională: „Protejarea întregului sector în SUA reprezintă o soluție neadecvată pentru problemele reale ale supracapacității, în privința căreia UE și-a exprimat deja, în numeroase foruri, inclusiv în cadrul Forumului mondial, disponibilitatea de a coopera pe deplin cu SUA. Consiliul European ia act de faptul că transporturile de oțel și aluminiu din Uniunea Europeană au fost scutite temporar de astfel de măsuri și solicită ca această scutire să devină permanentă.”.

Scandalul utilizării datelor personale ale utilizatorilor Facebook rămâne în atenția liderilor europeni

Liderii europeni au luat poziție și pe subiectul utilizării pe scară largă a datelor personale ale utilizatorilor Facebook. Compania Cambridge Analytica, specializată în activități de analiză a datelor, este acuzată că, printr-o aplicație de teste psihologice descărcată de circa 300.000 dintre utilizatorii Facebook, a recuperat, fără consimțământ, datele personale de la 50 de milioane de persoane pentru a dezvolta un software care ar permite anticiparea și influențarea votului alegătorilor. Președintele Facebook, Mark Zuckerberg, s-a văzut pus în fața celei mai mari crize din istoria rețelei de socializare și a recunoscut că aceasta a greșit și că a abuzat de încrederea utilizatorilor. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, l-a invitat pe Zuckerberg pentru explicații în fața forului european și a anunțat că intenționează să lanseze o anchetă privind, ceea ce a numit, „încălcarea inacceptabilă a drepturilor la confidențialitatea datelor”.

G4Media.ro a dezvăluit că firma-mamă a Cambridge Analytica, SCL Group (Strategic Communication Laboratories), care are o reprezentanță și în România, a încheiat un contract de lobby cu o companie din Washington privind corupția din țara noastră și că ar fi lucrat cu PSD, ALDE și cu companii din domeniul farmaceutic. PSD a negat ulterior că ar fi avut vreo legătură cu Cambridge Analytica.

Scandalul utilizării pe scară largă a datelor personale ale utilizatorilor Facebook vine într-un moment nepotrivit pentru Uniunea Europeană în condițiile în care anul acesta ar urma să fie adoptate toate instrumentele legislative care ar institui piața unică digitală europeană, unul dintre cele șapte obiective principale ale Strategiei „Europa 2020”. „Rețelele sociale și platformele digitale trebuie să garanteze practici transparente și protecția deplină a vieții private și a datelor cu caracter personal ale cetățenilor. Trebuie asigurate respectarea și aplicarea legislației UE și a celei naționale”, au convenit liderii europeni în cadrul Consiliului de la finalul săptămânii trecute. Ei s-au angajat că vor discuta subiectul în cadrul Summitului UE – Balcanii de Vest care va avea loc la Sofia, Bulgaria, pe 17 mai 2018.

(Surse foto: Consiliul European, The White House)