Calitatea aerului din București, una dintre cele mai slabe din UE și ce legătură are cu temperaturile ridicate

Bucureștenii își încep adeseori dimineațile de vară cu un mesaj Roalert legat de caniculă. În timpul unor temperaturi similare, anul trecut primarul capitalei Nicușor Dan declara pierderi de aproximativ 1600 de hectare de spațiu verde de la Revoluție până în prezent (potrivit unei analize PressOne).

Potrivit clasamentului realizat de Agenția Europeană pentru Mediu, Bucureștiul este pe penultimul loc la poluarea aerului, după Atena, în rândul capitalelor europene.

Este important de menționat că Platforma de Mediu pentru București a identificat, în ultimul lor studiu din 2025, pierderi de doar 500 de ha de spațiu verde, însă numărul nu este sub nicio formă neglijabil. Starea mediului din București se deteriorează nenegociabil de la an la an, confirmat și de raportul realizat de Fundația Comunitară București. O calitate slabă a aerului căreia i se adaugă temperaturile periculoase din timpul verii nu poate crea decât probleme.

Raportul evidențiază astfel nevoia unei strategii clare pentru îmbunătățirea calității aerului și de acțiune structurală din partea autorităților, organizațiilor și locuitorilor orașului, prin măsuri sustenabile pe termen lung. “Traficul intens, arderea deșeurilor și activitatea marilor centrale industriale fac ca aerul din București să fie din ce în ce mai greu de respirat. Centralele termice poluează și ele semnificativ, fiind sursa principală pentru mai bine de trei sferturi din emisiile de dioxid de sulf și pentru o mare parte din gazele toxice precum oxizii de azot și dioxidul de carbon”.

Spațiul verde din București continuă să dispară

Bucureștiul a pierdut peste 500 de hectare de spații verzi din 1990 până în prezent, iar doar 60% dintre apartamente și 55% dintre case sunt la mai puțin de un kilometru de un parc. Mai mult, Capitala are o medie de 0,88 arbori pentru fiecare locuitor, de peste trei ori mai puțin decât recomandarea Uniunii Europene pentru 3 arbori la fiecare locuitor, iar arborii uscați propuși pentru tăiere în 2024 sunt aproape la fel de mulți ca cei plantați. 

*ALPAB= Administrația Lacuri Parcuri si Agrement București

Pierderile de spațiu verde deteriorează calitatea aerului, vegetatia fiind incapabilă să filtreze aerul în raport cu nivelul de poluare emis zilnic. Aproape 80% din suprafața orașului este acoperită de asfalt sau construcții, ceea ce înseamnă și mai puțină răcoare naturală și mai mult disconfort. Raportul privind starea mediului arată că aceste depășiri vin în contextul în care Bucureștiul se confruntă cu schimbări climatice care conduc la veri tot mai fierbinți. Anul 2024 a fost cel mai călduros din istoria orașului, cu o temperatură medie de 27,43°C, cu aproape 6°C peste media obișnuită, conform Platformei de mediu pentru București.

Este de adăugat că la noi există o cultură neîntâlnită în străinătate, în care cetățenii sunt să nu stea pe iarbă în spațiile publice (celebrele semne cu „nu călcați pe iarbă”). Multe dintre spațiile verzi sunt îngrădite sau folosirea lor este descurajată. Oamenii sunt de obicei îndrumați să circule pe alei de betoane chiar și în parcuri, situația imbunatatindu-se, totuși, recent. GreenCommunity are un articol în care vorbește despre situația spațiilor verzi din capitală și extremitățile acesteia,comentând asupra neglijenței acordate implementării de spații verzi în proiectele de dezvoltare urbană:

„Multe dintre spațiile verzi și parcurile orașului sunt lăsate într-o stare avansată de degradare. Există chiar bulevarde, unde s-au construit parcări în locul spațiilor verzi. Aici, pământul pe care cresc copacii a fost betonat până aproape de trunchiurile arborilor, periclitându-le existența”. 

Suprapopularea cu mașini este cel mai mare factor de poluare a aerului

Sursă: Platforma de mediu pentru București

Bucureștiul este sufocat zilnic de un număr mare de mașini, dintre care peste jumătate au o vechime mai mare de 10 ani. Peste o treime sunt echipate cu motoare diesel, care contribuie semnificativ la poluarea aerului. Peste 60% din poluarea aerului Bucureștean este datorată traficului intens, conform Platformei de mediu pentru București. Conform Ziarului Financiar, Bucureștiul și Ilfovul aveau în 2024 o medie de 640 vehicule la 1000 de locuitori, (incluzând în numărătoare minorii, pensionarii, oamenii fără permis etc.) În București există zilnic aproape 1,8 mil autovehicule incluzând autovehicule cu numere de provincie care circulă în capitală și autovehicule care tranzitează zilnic orașul.

Cantități mari de poluanți

În multe cartiere din București se înregistrează frecvent depășiri ale limitelor legale pentru mai mulți poluanți. O problemă tot mai accentuată este și ozonul de la nivelul solului, care se formează în zilele caniculare și favorizează apariția smogului fotochimic, un tip de poluare periculoasă care afectează în special copiii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni respiratorii. (Platforma de mediu pentru București).

Incinerările de deșeuri în localități din jurul Bucureștiului contribuie în mod semnificativ la poluarea orașului. 

Ce se poate face?

Raportul oferă câteva măsuri care au potențialul de a îmbunătăți calitatea aerului din capitală. Se pot regăsi următoarele sugestii:

• Încurajarea promovării unor măsuri care să vizeze controlul traficului rutier în zonele în care sunt depășite concentrațiile maxime admise (inclusiv excluderea traficului din anumite zone);
• Descurajarea utilizării materialelor de construcție închise la culoare și pe baza de asfalt/ bitum;
• Impulsionarea autorităților responsabile, dar și a asociațiilor de locatari, pentru îmbunătățirea calității spațiilor verzi prin reconsiderarea introducerii ierbii și arbuștilor;
• Controlul utilizării combustibililor la locuințele care nu sunt conectate la rețeaua termică centralizată, mai ales în timpul iernii, și semnalarea neregulilor către autorități;
• Controlul respectării condițiilor de mediu impuse pentru șantiere;
• Controlul respectării prevederilor autorizațiilor de mediu pentru siguranța locuitorilor și semnalarea neregulilor către autorități.