G4Media.ro

BREAKING Raport oficial CSAT. Ce a urmărit spionajul rus în România: infiltrarea…

Sursa foto: AFP / Kirill KUDRYAVTSEV

BREAKING Raport oficial CSAT. Ce a urmărit spionajul rus în România: infiltrarea printre refugiații ucraineni, penetrarea instituțiilor și a rețelelor de comunicații, culegerea de informații despre sprijinul pentru Ucraina

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), organismul condus de președintele statului și care coordonează politica de apărare a României, a detaliat în raportul pe activitate pe anul 2023 care au fost principalele obiective ale serviciilor de informații ”ostile”.

Iată obiectivele descrise în raportul CSAT, consultat de G4Media:

– încercări de penetrare informativă a instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul apărării şi securităţii, cu derularea de acţiuni pentru obţinerea informaţiilor de interes;
– culegerea de informaţii referitoare la măsurile dispuse de România în contextul conflictului din Ucraina, privind exerciţiile naţionale şi multinaţionale desfăşurate, prezenta aliată pe teritoriul naţional, tehnica şi echipamentele din dotare;
– penetrarea infrastructurilor critice de comunicaţii şi informatice;
– subminarea, prin dezinformare şi propagandă a încrederii românilor în Armată şi aliaţi, în factorul decizional şi în capacitatea instituţiei militare naţionale de a-şi îndeplini misiunile, prin derularea unor acţiuni asociate agresiunilor informaţionale.

Raportul CSAT arată că ”Federaţia Rusă a fost principalul actor politic şi militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate. Provocările de natură militară au continuat să fie generate de actiunile Moscovei pentru prezervarea şi consolidarea influenţei asupra statelor din acest areal şi pentru proiectarea propriilor ambiţii geopolitice”.

În ceea ce privește riscurile determinate de continuarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina la adresa ţărilor din regiune, CSAT enumeră:

– creşterea numărului incidentelor militare
– atacurile cibernetice de sorginte rusă
– posibilitatea infiltrării serviciilor secrete ruse în rândul refugiaţilor ucraineni
– exportul ameninţărilor de criminalitate organizată transfrontalieră din Ucraina
– posibile atentate sau acte de sabotaj împotriva transporturilor militare destinate Ucrainei ori a facilităţilor autohtone de producţie de tehnică şi echipamente.

Raportul face referire și la situația din Republica Moldova: ”menţinerea continuităţii unei guvernări pro-europene, după orizontul de timp al anului 2025, este esenţială pentru asigurarea ireversibilităţii traseului occidental al Republicii Moldova”.

Raportul avertizează asupra situației din Moldova: ”Capacitatea instituţională redusă, precaritatea sistemului de apărare şi perspectiva extinderii agresiunii militare ruse şi asupra Republicii Moldova au impus menţinerea unui nivel ridicat de vigilenţă, dar şi de asistenţă în raport cu statul vecin. În acest proces, România a acţionat pentru sprijinirea cauzei Republicii Moldova la nivel internaţional şi pentru coagularea sprijinului partenerilor, iar intern pentru susţinerea eforturilor de reformă instituţională în domenii multiple”.

Alte informații despre Rusia din Raportul CSAT pe 2023:

Contextul agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei, dublat de ajutorul militar şi umanitar oferit ucrainenilor de către statele vestice, a generat o creştere semnificativă a intensităţii, volumului şi complexităţii activităţilor cu caracter hibrid derulate de către Federaţia Rusă, îndreptate împotriva tuturor statelor şi organizaţiilor internaţionale like-minded care se opun acestui conflict.

Publicitate electorală

În această arhitectură de ofensivitate hibridă, statelor aliate din proximitatea Ucrainei, cum este şi cazul României, li s-a acordat de către Federaţia Rusă o atenţie sporită, urmărindu-se, prin modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacităţii de decizie a autorităţilor guvernamentale şi diluarea gradului de coeziune aliată. La aceste elemente se adaugă acţiunile concertate din sfera hibridă iniţiate de alte state cu interese ostile României.

Deşi riscurile asociate unei agresiuni convenţionale asupra teritoriului naţional rămân la un nivel minim, expunerea la operaţiunile informatice, psihologice, cibernetice şi de propagandă, instrumentele politice şi economice, sociale, culturale şi religioase, precum şi la activităţi hibride sincronizate ale Federaţiei Ruse nu poate fi neglijată.

Acţiunile militare desfăşurate de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei expun România unei serii de riscuri asociate efectelor acţiunilor operaţiilor militare din vecinătatea graniţelor, precum: dislocarea minelor marine în largul Mării Negre, posibilitatea lovirii accidentale a unor elemente de infrastructură de pe teritoriul naţional, din apele teritoriale sau zona economică exclusivă, precum şi a navelor participante la traficul maritim şi fluvial.

De asemenea, intensificarea loviturilor Federaţiei Ruse asupra porturilor ucrainiene de la Dunăre prezintă riscul producerii unor lovituri accidentale pe teritoriul României din vecinătatea frontierei fluviale cu Ucraina. Pe de altă parte, intensificarea ritmului şi extinderea operaţiilor militare de către beligeranţi în bazinul Mării Negre a dus la creşterea riscurilor şi ameninţărilor la adresa traficului naval maritim şi fluvial, aspect care ar putea genera un impact negativ asupra activităţilor economice din regiune. În consecinţă, în cursul anului 2023, au fost dispuse măsuri pentru creşterea prezenţei şi întărirea posturii militare pentru ridicarea nivelului de monitorizare al zonelor de risc.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

6 comentarii

  1. Tot prostul și-ar fi dat seama că așa vor vrea să facă, nu înțeleg care e știrea!

  2. george(ta), lulea, puric etc. ce rol au?! Dar hAu.ru, sosho’, coroiu(nume conspirativ a „maestrului” cristoiu), dar mache?!

  3. Spioni rusi? In romanistan? Nu te cred domnule csat.

  4. Am vazut si stie multa lume de ei! Intrebarea este de ce inca isi fac de cap? De ce nici un spion prins? De ce nici o expulzare? Si… oare cine e vinovat ? Pai partidele de la guvernare si pastorul lor , domnul Iohanis care se vrea la NATO dar la el in tara colcaie de rusofili si de propaganda

  5. De interes deosebit este faptul că există în legislativul ( parlamentul ) statului două formațiuni politice cu simpatie, discurs și ocazional acte manifest pro-ruse. În haloul politic al acestora și în încercarea racolării unor ”nume” care să creeze un prestigiu politic ( încă ) inexistent, adițional apar personaje mai cunoscute ale căror simpatii rusești sunt notorii. Activitatea acestor formațiuni politice – sub umbrela protecției de care beneficiază legal – corespunde și este comparabilă cu activitatea unei ”armate” de troli pro-ruși. Mai mult, există două circumstanțe agravante : totul se face oficial și – până la probe contrarii – gratis ( cu toate că se există probe de finanțare a unor partide străine de extremă dreaptă de către ruși )

  6. există, fără ”se”