BREAKING Proiect de lege: UDMR vrea să schimbe calendarul de alegere a președintelui, astfel încât să se poată suprapune pe alegerile locale

UDMR vrea să schimbe calendarul de alegere a președintelui, astfel încât să le poată suprapune peste alegerile locale, după cum rezultă dintr-un proiect de lege depus la Senat pe data de 11 decembrie.

Potrivit legii în vigoare, alegerile prezidențiale au loc în luna anterioară lunii în care ajunge la termen mandatul de președinte. Al doilea mandat al președintelui Iohannis ajunge la termen pe data de 21 decembrie, deci alegerile ar trebui organizate în luna noiembrie, potrivit legii în vigoare.

UDMR propune ca alegerile să aibă loc cu cel mult 90 de zile anterior datei în care ajunge la termen mandatul de președinte. Altfel spus, algerile prezidentiale ar putea fi organizate în paralele cu cele locale, la sfârșitul lunii septembrie.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

”Prezenta propunere legislativă urmărește stabilirea unei perioade mai îndelungate în care se pot organiza alegerile prezidențiale raportat la termenul la care ajunge la final mandatul de președinte.
Acest termen mai larg acordă posibilitatea pregătirii mai aplecate a preluării mandatului de către președintele nou ales.

Propunerea legislativă ia în considerare și unele modele existente la nivel internațional, asemănătoare cu propunerea formulată. De exemplu, în Statele Unite ale Americii alegerile prezidențiale se desfășoară întotdeauna în prima zi de marți a lunii noiembrie, iar președintele este învestit în noul mandat cu data de 20 ianuarie a anului următor.

Prezenta propunere legislativă nu afectează mandatul președintelui în funcție, a cărui durată este stabilit prin art.83 din Constituția României”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege depus la Senat de UDMR.

Context

România are în 2024 toate alegerile posibile: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. Cu excepția alegerilor pentru Parlamentul European, care vor avea loc sigur în 9 iunie din cauza calendarului european, restul datelor nu au fost încă stabilite.

G4Media.ro a dezvăluit că pe această temă încep să apară fricțiuni între PSD și PNL.

PSD și-ar dori, potrivit informațiilor G4Media, ca alegerile parlamentare să aibă loc după cele prezidențiale. Un calendar posibil ar fi acesta:

– 9 iunie: Alegeri europarlamentare
– 29 septembrie: Alegeri locale, un singur tur
– 10-24 noiembrie: Alegeri Prezidentiale, două tururi
– 8 decembrie: Alegeri parlamentare

Unii lideri PNL contestă însă calendarul pe care și l-ar dori PSD, pe motiv că el avantajează net partidele care își vor trimite candidații în turul doi al prezidențialelor. Or, liberalii cred că PNL ar putea să nu ajungă în turul secund al alegerilor prezidențiale, dat fiind scorul slab în sondaje al lui Nicolae Ciucă și lipsa unei alternative. Emil Boc a refuzat constant să devină candidat, în ciuda presiunilor unor aripi din partid, alți lideri cu potențial refuză și ei să intre într-o luptă pe care o văd fără șanse, din cauza prestației partidului la guvernare.

De ce se tem unii liberali că PSD ar fi avantajat de organizarea alegerilor parlamentare după turul 2 al prezidențialelor? Pentru că, dacă PNL nu intră în turul 2 la prezidențiale, există posibilitatea ca eșecul să se răsfrângă și asupra alegerilor parlamentare și PNL să obțină un scor extrem de prost. E vorba despre efectul politic care duce voturi către cei percepuți deja drept câștigători.

De aceea, în interiorul PNL există un curent de opinie pentru organizarea alegerilor parlamentare înainte de prezidențiale. Nu e clar în acest moment ce opțiune are Nicolae Ciucă, președintele PNL, și dacă legal este posibil ca alegerile generale să fie organizate înaintea prezidențialelor.

În plus, în PNL există temerea că dacă sondajele pentru prezidențiale arată clar că nici un liberal nu poate ajunge în turul secund, Marcel Ciolacu va forța o înțelegere cu liderii PNL pentru a fi el susținut candidat comun al celor două partide. La schimb, PNL ar primi postul de premier în viitoarea coaliție de guvernare, dar în acest post Ciolacu ar cere o persoană obedientă, care să îi asigure practic controlul asupra partidului.

Reamintim că mandatul președintelui Klaus Iohannis se termină la 21 decembrie 2024. Potrivit legii, data alegerilor prezidențiale trebuie stabilită în luna precedentă terminării mandatului.

În ceea ce privește parlamentul, mandatul se termină tot pe 21 decembrie. Stabilirea datei alegerilor este prerogativa guvernului.