BREAKING Problemele României cu statul de drept menționate în raportul Comisiei Europene: legile justiției, funcționarea CNA, accesul la informații publice și excesul de ordonanțe de urgență/ Reacția societății civile a fost ”cheia” apărării statului de drept

Modificările la legile justiției care încă sunt în vigoare, funcționarea deficitară a CNA, accesul la informații publice și excesul de ordonanțe de urgență, sunt principalele probleme ale României menționate în raportul privind statul de drept realizat de Comisia Europeană și consultat de G4Media.ro

Reacția societății civile este însă remarcată în raport. ”În România, implicarea puternică a societății civile a reprezentant elementul-cheie în încurajarea reformelor în lupta anti-corupție și în apărarea statului de drept în această țară”, se mai arată în documentul Comisiei Europene.

De subliniat că România este decuplată de Polonia și de Ungaria, pe care raportul le tratează distinct. Potrivit documentului, există îngrijorări în ce privește independența justiției, care s-ar afla în pericol în Ungaria și în Polonia în special, dar există o serie de provocări în Bulgaria, România, Croația și Slovacia.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

La capitolul independența justiției, raportul menționează că ”în România, controversatele reforme realizate între 2017 și 2019 cu impact negativ  asupra sistemului judiciar contină să se fie în vigoare. În 2020, guvernul și-a exprimat angajamentul de a repara modificările operate în ultimii ani, ceea ce a dus la o detensionare semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar”.

”Deși insituțiile-cheie și-au continuat activitatea, există provocări pentru a menține un portofoliu solid de cazuri trimise în judecată și de condamnări în instanțe în cazurile de corupție la nivel înalt. Modificările în vigoare la Codul Penal și la Codul de Procedură penală au generat incertitudine în ce privește eficiența cadrului legal anti-corupție, fiind necesare soluții legale și politice la decizilie Curții Constituționale. Guvernul în funcție și-a reluat angajamentul de a face progrese în ce privește prevenția prin intermediul Strategiei Naționale Anti-Corupție”, se mai arată în raport.

Numirea procurorilor-șefi. Primul raport anual privind situația statului de drept în statele membre UE critică procedura de numire a procurorilor-șefi. Astfel, raportul notează că procedura de numire a șefilor de la Parchetul General (Gabriela Scutea) și DIICOT (Giorgiana Hosu, care între timp a demisionat) în ciuda avizului negativ al CSM provoacă ”îngrijorări”. Comisia Europeană amintește că ultimul raport MCV recomanda României să stabilească o procedură de numire a procurorilor șefi ”mai robustă și mai independentă”. Vezi aici mai multe detalii

Raportul Comisiei Europene notează și faptul că actualul guvern nu a inițiat modificarea legislației promovate de PSD care subminează independența justiției. Raportul arată că guvernul susține că nu poate strânge o majoritate parlamentară care să suțină aceste modificări.

La capitolul presă, raportul arată că există îngrijorări în ce privește politizarea organismelor de control în Ungaria, Malta și Polonia și că ”există îngrijorări în ce privește eficiența a unor autorități media naționale din perspectiva resurselor alocate”, fiind date ca exemple Bulgaria, Grecia, Luxembourg, România și Slovenia.

În ce privește România, raportul notează că ”transparența proprietății de media pare să fie incompletă”, iar media este expusă ”presiunilor politice, dat fiind că lipsesc garanții legale în ce privește independența editorială, separate de autoreglementările la nivelul redacțiilor și publisherilor”.

La capitolul acces la informații publice, raportul menționează că ”acest drept este garantat în Constituție sau în legislația secundară în toate statele membre, dar în unele țări se înregistrează obstacole sau întârziere în furnizarea informațiilor. În Cehia, Malta și România, de exemplu, au fost raportate dificultăți repetate și obstacole în obținerea informațiilor”.

La capitolul ordonanțe de urgență utilizate excesiv, raportul noteză că ”În România, utilizarea pe scară largă a ordonanțelor de urgență aplicate în domenii cheie, inclusiv în ce privește reformele în justiție, au ridicat îngrijorări în ce privește calitatea legislației, stabilității raporturilor juridice și respectarea separației puterilor în stat. Recurgerea în mod frecvent la proceduri pe repede înainte sau adoptarea legilor bazată pe inițiative legislative introduse direct în parlament, fără a trece prin procedurile normale de consultare, reprezintă de asemenea un risc din perspectiva statului de drept”.

Un capitol importat este dedicat societății civile. ”În multe state membre, societatea civilă și-a dovedit reziliența în circumstanțe dificile și continuă să joace un rol activ în dezbaterea națională și europeană pe tema statului de drept, ca parte din sistemul de checks and balances. În Slovacia, societatea civilă a reacționat robust după asasinarea jurnalistului Jan Kuciak și a logodnicei sale, Martina Kušnírová, în 2018. În România, implicarea puternică a societății civile a reprezentant elementul-cheie în încurajarea reformelor în lupta anti -corupție și în apărarea statului de drept în această țară”.

Context

Auditul adoptat de colegiul comisarilor, miercuri, examinează patru probleme în mod special în toate cele 27 de state membre: sistemul național de justiție, lupta împotriva corupției, pluralismul și libertatea presei precum și sistemul de checks and balances pe larg. Există situații în anumite țări unde ”reziliența mecanismelor statului de drept este pusă la încercare”, se arată în raport.

Raportul vine pe fondul dezbaterilor din UE pe tema legării standardelor statului de drept de fondurile europene în următorul exercițiu financiar ca o metodă suplimentară de a încuraja respectarea valorilor europene.

Ungaria și Polonia, care deja se confruntă cu activarea Articolului 7 din cauza încălcării principiilor statului de drept – resping orice măsură care ar putea restricționa accesul la banii europeni și au amenințat că vor bloca bugetul și pachetul de relansare până când vor fi mulțumite de măsurile pe tema statului de drept.

”Noul raport privind statul de drept își propune să lărgească setul de instrumente ale UE, adăugându-i un nou instrument cu rol preventiv, să lanseze o dezbatere cu toate părțile interesate și să pună bazele unei culturi a supremației legii în întreaga UE. Raportul ar trebui să fie pentru toate statele membre un prilej de a reflecta la cum pot fi soluționate problemele cu care se confruntă și cum pot învăța fiecare din experiențele celorlalți; raportul ar trebui, de asemenea, să arate cum poate fi consolidat în continuare statul de drept, cu respectarea deplină a sistemelor și a tradițiilor constituționale naționale”, se arată într-un comunicat al reprezentanței Comisiei Europene la București.

Citește și

SURSE Ce conțin proiectele legilor Justiției pregătite de Predoiu: desființarea Secției Speciale, restabilirea atribuțiilor președintelui la numirea magistraților șefi, eliminarea pensionării la 20 de ani / Modificările vor fi anunțate astăzi după raportul UE pe statul de drept, care se anunță critic la adresa României