„O greșeală teribilă” / Fostul ambasador al SUA la București Mark Gitenstein critică reducerea efectivelor militare din România: Va fi percepută la Moscova ca un „semn de slăbiciune” al Americii

Decizia administrației Trump de a retrage trupele americane din România – un aliat cheie pe flancul estic al NATO, la granița cu Ucraina – a stârnit o furie bipartizană rară la Washington și a atras critici neobișnuit de aspre din partea diplomatului veteran Mark Gitenstein, care a fost ambasadorul SUA în România (nota red. în mandatul fostului președinte Biden) și, până la începutul acestui an, în UE, relatează Kiev Post. 

Într-un interviu acordat miercuri ziarului Kyiv Post, Gitenstein și-a exprimat acordul deplin cu îngrijorările Congresului și a avertizat că această mișcare ar putea fi interpretată atât de Rusia, cât și de aliații vulnerabili din Europa de Est ca un semn de ezitare din partea SUA. „Nu am nicio îndoială că rușii vor interpreta acest lucru ca un semn de slăbiciune și echivoc din partea Statelor Unite în ceea ce privește România. Și cred că este o greșeală teribilă”, a spus el.

Miercuri, armata SUA a confirmat că Brigada 2 Infanterie de Luptă a Diviziei 101 Aeropurtate – o forță rotativă de aproximativ 3.000-4.000 de soldați desfășurați în 2022 – se va întoarce în Kentucky și nu va fi înlocuită. Pentagonul a descris această mișcare – raportată pentru prima dată marți de Kyiv Post – ca o „ajustare a poziției forțelor” menită, în parte, să elibereze resurse pentru regiunea Indo-Pacific. Fostul ambasador Gitenstein a respins ideea că acest lucru va fi perceput altfel decât o retragere a SUA într-un moment de tensiune crescută în flancul estic.

„Așa vor interpreta ei situația, și așa o vor interpreta și rușii. Nu am nicio îndoială în privința asta”, a declarat el pentru Kyiv Post. El a adăugat că pentru români – având în vedere istoria imperialismului rus – decizia „le va da fiori”. El a avertizat că repercusiunile nu se vor opri la București: „Nu am nicio îndoială că oamenii din Europa Centrală și de Est, și cu siguranță din Polonia sau din țările baltice, se vor întreba «cine urmează?»”.

Reacția negativă a Congresului Retragerea a atras o critică comună rară din partea unor importanți legislatori republicani din domeniul apărării. Senatorul Roger Wicker (R-MS.), președintele Comisiei pentru servicii armate a Senatului, și reprezentantul Mike Rogers (R-AL), președintele Comisiei pentru servicii armate a Camerei Reprezentanților, au emis o declarație în care afirmă că „se opun ferm deciziei de a nu menține brigada americană de rotație în România”.

Cei doi au avertizat că această măsură – luată la doar câteva săptămâni după ce s-au raportat încălcări ale spațiului aerian românesc de către drone rusești – „subminează descurajarea și riscă să provoace noi agresiuni din partea Rusiei”.

Gitenstein a declarat că „este complet de acord cu declarația lui Rogers și Wicker”, adăugând: „M-a impresionat în mod special evaluarea lor cu privire la modul în care rușii vor interpreta acest lucru”. Referitor la faptul că nu s-a consultat Congresul, el și-a amintit de perioada petrecută în Senat: „Am lucrat 17 ani în Senat… este o mare greșeală să se excludă Congresul din acest proces. … Dacă vreți să fim implicați la aterizare, ar fi bine să ne includeți și la decolare”.

Ce rămâne pe teren

Deși brigada rotațională pleacă, SUA vor menține în continuare o prezență militară redusă în România: aproximativ 1.000 de soldați americani vor rămâne la instalația de apărare antirachetă Aegis Ashore de la baza navală Deveselu, un element terestru al sistemului de apărare al NATO.

Ministerul Apărării din România a declarat că se aștepta la această reducere, descriind-o ca „un efect al noilor priorități ale administrației prezidențiale”. Oficialii NATO au subliniat, de asemenea, că această ajustare nu trebuie privită ca o reducere a angajamentului SUA sau al alianței, menționând că forțele americane din Europa rămân mai numeroase decât înainte de 2022.

Cu toate acestea, Gitenstein consideră că simbolismul – într-un moment în care Washingtonul afirmă că îl respinge pe Vladimir Putin și că îi liniștește pe aliați – transmite un mesaj greșit. „Nu-mi pot imagina cum ar fi perceput acest lucru”, a concluzionat el. Momentul retragerii trupelor americane, combinat cu atacurile rusești în curs din Europa de Est, subliniază îngrijorările crescânde cu privire la descurajare și percepția hotărârii SUA pe flancul estic al NATO.

Notă: Traducere realizată cu Deepl.com, revizuită de G4Media