BREAKING Comisia Europeană prognozează pentru România un deficit bugetar scăzut până la 6,2% din PIB în 2026 și o creștere economică de 1,1%

Comisia Europeană prognozează pentru România un deficit bugetar scăzut până la 6,2% din PIB în 2026 și o creștere economică de 1,1%, potrivit unui document publicat luni. Pentru 2027, Comisia a prognozat o creștere economică de 2,1%.

Comisia preconizează că creșterea PIB-ului real al României va rămâne scăzută, la 0,7% în 2025 și 1,1% în 2026, deoarece consolidarea fiscală necesară va reduce consumul privat și public, afectat suplimentar de un val de inflație.

În ciuda acestor măsuri de austeritate, economia continuă să crească datorită unei redresări treptate a investițiilor private, accelerării cheltuielilor finanțate prin PNRR și unei îmbunătățiri semnificative a exporturilor nete, potrivit Comisiei Europene.

În 2027, creșterea PIB-ului real este de așteptat să accelereze peste 2%, pe măsură ce ritmul consolidării fiscale încetinește.

Piața muncii urmează să se tempereze, în timp ce încetinirea consumului privat — puternic dependent de importuri — combinată cu exporturile reziliente ar trebui să reducă treptat marele deficit extern, mai arată documentul citt.

Deficitul bugetar general, de 9,3% din PIB în 2024, este proiectat să scadă la 8,4% din PIB în 2025 și la 6,2% din PIB în 2026, ca urmare a mai multor pachete de ajustări fiscale.

Comunicatul integral al Comisiei Europene despre România:

Creștere modestă pe fondul unei consolidări fiscale semnificative
În 2025, creșterea PIB-ului real în România este setată să încetinească la 0,7%, după 0,9% în 2024. Incertitudinea politică și fiscală a afectat consumul privat în prima jumătate a anului, iar adoptarea pachetelor de consolidare fiscală în timpul verii ar urma să reducă și mai mult venitul disponibil, în timp ce consumul public ar trebui să scadă. O redresare moderată a formării brute de capital fix, precum și exporturile reziliente sunt de așteptat să susțină economia.

În 2026, efectul complet al măsurilor ample de consolidare fiscală — înghețarea salariilor și pensiilor publice și creșteri de taxe — combinat cu o inflație încă ridicată, este de așteptat să conducă la o mică contracție a consumului privat. Consumului public i se prevede, de asemenea, o scădere suplimentară. Totuși, formarea brută de capital fix este de așteptat să accelereze semnificativ pe fondul îmbunătățirii încrederii mediului de afaceri și finalizării investițiilor din PNRR. Scăderea consumului privat ar trebui de asemenea să limiteze puternic creșterea importurilor, în timp ce exporturile ar urma să își continue trendul pozitiv, deoarece creșterea salariilor se moderează, rezultând o contribuție pozitivă a exporturilor nete la creștere. Per total, PIB-ul real este proiectat să crească cu 1,1% în 2026.

În 2027, inflația este prognozată să scadă, iar politica monetară este așteptată să se relaxeze, oferind sprijin pentru o revenire a investițiilor și consumului privat. În ciuda încheierii MRR, formarea brută de capital fix este de așteptat să se mențină solidă, România urmând să utilizeze mai mult fondurile de coeziune. Per ansamblu, economia este prognozată să crească cu 2,1%. Deficitul de cont curent este proiectat să scadă treptat și să ajungă la 6% din PIB în 2027.

Riscurile pentru prognoză sunt înclinate în direcția negativă. O abatere majoră de la traiectoria de consolidare fiscală ar putea eroda încrederea și stabilitatea macroeconomică. Implementarea completă a tuturor investițiilor din MRR rămâne o provocare, alături de un grad ridicat de incertitudine privind comerțul internațional.

Piața muncii se răcește în timp ce creșterea salariilor se moderează
În 2025, ocuparea forței de muncă a început să scadă din cauza activității economice mai slabe, ducând la o creștere treptată a ratei șomajului. Totuși, fluxul de lucrători străini a continuat, indicând o cerere robustă de forță de muncă în unele sectoare precum construcțiile și serviciile. Rata șomajului este proiectată să crească ușor peste 6% în 2025 și să scadă treptat la 5,6% în 2026 și 2027. Înghețarea salariilor din sectorul public și moderarea celor din sectorul privat în 2025 și 2026 sunt de așteptat să încetinească puternic creșterea nominală a salariilor, făcând-o negativă în termeni reali. După creșteri mari, moderarea salariilor este probabil să susțină competitivitatea externă.

Inflația accelerează din nou în 2025 și 2026
După ce inflația IAPC a scăzut la 5,8% în 2024, creșterea prețurilor s-a accelerat în trimestrul al treilea din 2025. Eliminarea din iulie a plafonului pentru prețurile la electricitate pentru gospodării, împreună cu creșterea TVA și a accizelor, a împins inflația IAPC la 8,6% în septembrie. Inflația medie IAPC este prognozată să crească la 6,7% în 2025, înainte de a scădea sub 6% în 2026, în linie cu consumul privat slab și puternicele efecte de bază dezinflaționiste. Eliminarea plafonului pentru prețurile la gaze naturale în martie 2026 este probabil să încetinească procesul de dezinflație. În mod similar, intrarea în vigoare a ETS2, dacă nu va fi amânată, este de așteptat să alimenteze presiunile inflaționiste în 2027 și să întârzie revenirea inflației IAPC în intervalul țintă al băncii centrale (2,5% ± 1 pp) până la sfârșitul anului.

Deficitul guvernamental va scădea treptat
După un vârf de 9,3% din PIB în 2024, determinat în principal de creșterea rapidă a cheltuielilor, deficitul bugetar general al României este proiectat să scadă cu peste 3 puncte procentuale și să ajungă la 5,9% din PIB în 2027. Această scădere reflectă adoptarea mai multor pachete de măsuri de consolidare fiscală începând cu sfârșitul lui 2024.

În decembrie 2024, parlamentul a adoptat un pachet de măsuri de consolidare fiscală, incluzând înghețarea nominală a salariilor și pensiilor în 2025 și măsuri de creștere a veniturilor în valoare de 0,3% din PIB. În iulie 2025, parlamentul a adoptat măsuri suplimentare de consolidare fiscală, incluzând creșteri semnificative ale veniturilor din taxe (majorarea cotelor de TVA, lărgirea bazei contribuțiilor de sănătate, creșteri ale accizelor și o cotă mai mare de impozitare a dividendelor) și extinderea înghețării nominale a salariilor și pensiilor în 2026. În septembrie, parlamentul a adoptat și majorarea impozitării recurente pe proprietățile rezidențiale și a taxelor de mediu. Politica fiscală este așteptată să fie de natură restrictivă în 2025 și 2026, înainte de a deveni neutră în 2027. Cheltuielile pentru apărare sunt proiectate să crească treptat de la 1,6% din PIB în 2024 la 2,0% din PIB în 2027.

Datoria publică este proiectată să crească de la sub 55% din PIB în 2024 la aproximativ 63% din PIB în 2027, determinată în principal de deficitele primare ridicate și de o creștere prognozată a plăților de dobânzi.