Armenia cere ajutorul Rusiei în conflictul său reizbucnit cu Azerbaidjanul care a dus la moartea a zeci de oameni în ultimele zile în ciocniri la frontieră. Conflictul dintre cele două state datează de la dezintegrarea URSS acum peste 30 de ani

Guvernul de la Erevan a acuzat forțele azere că „încearcă să avanseze” în interiorul teritoriului armean, relatează The Moscow Times.

„Inamicul continuă să folosească artileria, mortierele, dronele și armele de calibru mare în direcțiile Vardenis, Sotk, Artanish, Ishkhanasar, Goris și Kapan, vizând atât infrastructuri militare, cât și civile”, a declarat marți ministerul armean al apărării într-un comunicat.

Ministrul armean al apărării Suren Papikyan și omologul rus Serghei Șoigu au vorbit la telefon și au convenit asupra unor „măsuri comune pentru stabilizarea situației”, a precizat ministerul apărării de la Erevan.

Consiliul de securitate al Armeniei, condus de prim-ministrul și președintele republicii din Caucaz, s-a reunit pentru a invoca un tratat de asistență și cooperare reciprocă cu Rusia, care prevede o apărare comună și asistență militară în caz de agresiune împotriva semnatarilor, a precizat guvernul armean într-o declarație.

„S-a decis să se facă apel oficial la Federația Rusă pentru a se folosi prevederile Tratatului de prietenie, cooperare și asistență reciprocă”, se arată în declarație.

Declarația adaugă că Armenia se va adresa, de asemenea, blocului de securitate condus de Moscova, format din șase foste republici sovietice, Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), precum și Consiliului de Securitate al ONU pentru asistență.

Agenția de știri de stat rusă TASS a raportat marți dimineață că Armenia a înaintat deja apelurile oficiale.

Premierul Armeniei, Nikol Pashinyan, a avut convorbiri telefonice cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, precum și cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken.

Această răbufnire între dușmanii regionali Armenia și Azerbaidjan este cea mai recentă dintr-o serie de frecvente de schimburi de focuri de armă de-a lungul graniței lor comune de la sfârșitul războiului din 2020 dintre Erevan și Baku pentru regiunea disputată Nagorno-Karabah.

Oficialii armeni au legat ciocnirile de invazia Rusiei în Ucraina și de mass-media proguvernamentală azeră care încearcă să discrediteze contingentul rus de menținere a păcii de 2.000 de membri din Nagorno-Karabah.

Războiul din Ucraina a alimentat zvonurile potrivit cărora Rusia își retrage cel puțin o parte din forțele de menținere a păcii în Ucraina și a contribuit la o escaladare a ostilităților în Nagorno-Karabah, unde încălcările încetării focului sunt frecvente.

Săptămâna trecută, Armenia a acuzat Azerbaidjanul de uciderea unuia dintre soldații săi într-un schimb de focuri la graniță. În august, Azerbaidjanul a declarat că a pierdut un soldat, iar armata din Karabah a declarat că doi dintre soldații săi au fost uciși și mai mult de o duzină au fost răniți.

Cele două republici ex-sovietice au purtat două războaie – în anii 1990 și în 2020 – pentru regiunea Nagorno-Karabah, enclava pe teritoriul Azerbaidjanului populată de armeni.

Șase săptămâni de lupte în toamna anului 2020 au făcut peste 6.500 de victime și s-au încheiat cu o încetare a focului mediată de Rusia.

În cadrul acordului, Armenia a cedat porțiuni de teritoriu pe care le-a controlat timp de decenii, iar Moscova a desfășurat aproximativ 2.000 de pacificatori ruși pentru a supraveghea armistițiul fragil.

În timpul discuțiilor mediate de UE la Bruxelles în mai și aprilie, președintele azer Ilham Aliyev și prim-ministrul armean Nikol Pashinyan au convenit să „avanseze discuțiile” privind un viitor tratat de pace.

Separatiștii etnici armeni din Nagorno-Karabah s-au desprins de Azerbaidjan odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991. Conflictul care a urmat a făcut aproximativ 30.000 de victime. Populația Azerbaidjanului este majoritar musulmană, în timp ce aceea a Armeniei este predominant creștină.