ANAT îl acuză pe ministrul Economiei că şi-a format opinii eronate despre piaţa turistică, ”paralele cu realitatea” / ”Domnule ministru, confundaţi tăierile de cheltuieli şi risipa de la stat cu cele destinate mediului privat”

Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) arată că vede ”o înţelegere superficială” a turismului de către ministrului Economiei, Radu Miruţă, despre care spune că şi-a format opinii eronate despre piaţa turistică, ”paralele cu realitatea”. Patronatul precizează că îşi doreşte un ministru ”PENTRU turismul românesc şi nu ÎMPOTRIVĂ”, transmite News.ro.

”Declaraţiile recente ale ministrului Economiei ne pun pe gânduri! Vedem o înţelegere superficială şi chiar, pe unele subiecte, o neînţelegere gravă a acestui domeniu esenţial al economiei naţionale. ANAT aduce în atenţie datele economice reale, menite să contrabalanseze percepţiile paralele cu realitatea exprimate de ministrul Economiei, Radu Miruţă. În doar trei săptămâni de mandat, domnul ministru a reuşit să îşi formeze opinii tranşante şi, din păcate, eronate despre piaţa turistică: că preţurile sunt „prea mari” pe litoral, că voucherele de vacanţă au efecte negative, că participarea României la târgurile internaţionale nu ar avea impact, că există în turism doar „asistaţi” care trăiesc din subvenţii şi că organizaţiile profesionale „plătesc articole” critice la adresa sa”, arată ANAT.

Potrivit ANAT, turismul românesc merită respect, merită sprijin şi guvernanţi care să înţeleagă în mod real fenomenul.

”Domnule ministru, mă faceţi să râd: noi nu plătim articole!  Dăm interviuri. Comunicăm public, transparent, onest şi documentat despre nevoile reale ale industriei. Aşa cum o facem de 35 de ani, indiferent de câţi miniştri s-au schimbat de-a lungul timpului. Nu cerem gratuităţi şi privilegii, ci un cadru predictibil, sprijin echilibrat şi o voce guvernamentală care să înţeleagă diferenţa între economie reală şi aparenţe populiste. – declară  Alin Burcea, preşedintele ANAT, doctor în economie.

Despre voucherele de vacanţă, reprezentanţii ANAT spun că reprezintă unul dintre principalele instrumente de fiscalizare a sectorului HoReCa şi au redus semnificativ turismul „la negru”.

Numărul unităţilor de cazare clasificate în România a crescut de peste patru ori: de la 6.000 în 2006 până la 27.500 în present, ”un mare succes în fiscalizarea domeniului”.

Potrivit unui studiu realizat de ASE pentru APET, fiecare 1 leu cheltuit prin vouchere generează:

·        +0,15 lei în comerţul cu amănuntul;

·        +0,36 lei în HoReCa;

·        +0,09 lei în agenţii de turism;

·        +0,52 lei în comerţul cu ridicata;

·        +0,14 lei în transporturi;

·        +0,29 lei în curierat;

·        +0,25 lei în depozitare;

·        +0,78 lei ca venit la bugetul de stat.

Per total, acţiunea de multiplicare duce la un efect macroeconomic de 3,39 lei în PIB la fiecare 1 leu emis în tichete valorice.

”Voucherele au generat creşteri „fabuloase” ale veniturilor din TVA şi impozit pe profit, inclusiv atunci când companiile nu înregistrau profit, contribuind prin salarii, CAS/CASS, TVA plătit şi locuri de muncă create. Eliminarea acestui mecanism va reduce semnificativ contribuţia HoReCa la PIB (în prezent circa 5%)”, arată ANAT.

Fără vouchere, mulţi români renunţă la vacanţe interne şi aleg destinaţii externe, generând pierderi valutare pentru România.

”Pentru mulţi angajaţi din provincie – printre care profesorii – voucherele au permis prima vacanţă în viaţă; statul a recuperat nu doar sumele alocate, ci a atras şi cheltuieli suplimentare din buzunar”, mai spun ei.

În ceea ce priveşte participarea României la târguri internaţionale şi campaniile de promovare externă, acestea au generat, în anii precedenţi, o creştere semnificativă a vizibilităţii şi atractivităţii României ca destinaţie turistică.

Conform estimărilor Organizaţiei Mondiale a Turismului (UNWTO) şi Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor (WTTC), fiecare 1 euro investit în promovare turistică externă aduce, în medie, între 5 şi 11 euro încasări din incoming.

Astfel, sprijinul acordat de stat agenţiilor pentru participarea la târguri, deşi modest – în medie 300 euro decontaţi dintr-un cost de peste 5.000 euro per firmă – a contribuit la atragerea de turişti străini care cheltuiesc în medie 850-1.100 euro/persoană în România (date INS şi Eurostat).

”În ceea ce priveşte sprijinul pentru incoming, schema de subvenţie actuală, chiar dacă nefuncţională, de 40 euro/turist (pentru sejururi de cel puţin 4 nopţi) ar putea avea un impact real dacă ar fi extinsă şi susţinută strategic. În absenţa unui sprijin eficient, România riscă să piardă teren faţă de ţările din regiune care investesc activ în atragerea turiştilor străini – Ungaria, Bulgaria, Croaţia şi Polonia au bugete de promovare cuprinse între 10 şi 35 milioane euro/an, faţă de sub 2 milioane euro în cazul României în ultimii ani. Eliminarea acestor cheltuieli nu este o economie, ci o amputare economică: România pierde nu doar turişti străini, ci şi export de imagine, încasări fiscale şi mii de locuri de muncă în industrii conexe (transport, ghizi, organizatori, restaurante, artizanat)”, spun reprezentanţii ANAT.

Dacă în 2019 România a atras peste 2,7 milioane de turişti străini, în 2023 numărul a scăzut sub 2 milioane, în parte din cauza subfinanţării cronice a promovării externe.

”Creşterea TVA, eliminarea voucherelor, tăierea subvenţiilor pentru incoming şi renunţarea la târguri sunt măsuri care, împreună, lovesc frontal turismul românesc şi riscă să îl pună pe butuci.În loc să fim trataţi ca nişte „asistaţi”, ne-am dori să fim ascultaţi. Pentru că turismul creează locuri de muncă, aduce încasări fiscale, dezvoltă comunităţi şi proiectează o imagine pozitivă a României în afara graniţelor. Domnule ministru, confundaţi tăierile de cheltuieli şi risipa de la stat cu cele destinate mediului privat. Tăierile de la buget pot aduce economii. Tăierile din sectorul privat înseamnă frânarea motoarelor economiei. Dacă le opriţi simultan cu aplicarea de creşteri de taxe, România va pierde pe toate fronturile: şi fiscal, şi social, şi economic”, precizează ANAT.

ANAT solicită numirea unui secretar de stat dedicat exclusiv sectorului turismului, provenit din industrie.

”Înţelegem că ministrul Economiei, Radu Miruţă, este un om politic, cu o misiune amplă şi dificilă într-un minister de tip „mamut”, care acoperă o multitudine de domenii economice. Nimeni nu se aşteaptă ca un ministru să cunoască în detaliu fiecare sector. Dar tocmai de aceea este obligaţia sa să se înconjoare de specialişti, oameni cu experienţă dovedită şi reprezentativitate profesională, care să-i ofere o imagine corectă şi completă asupra realităţilor din industrie. Solicităm numirea unui secretar de stat dedicat exclusiv sectorului turismului, provenit din industrie, cu experienţă practică, care să fie o punte de legătură reală între autorităţi şi mediul privat. Fără o astfel de reprezentare profesionistă la nivel guvernamental, deciziile vor continua să fie luate pe baza unor percepţii superficiale şi vor face mai mult rău decât bine”, adaugă ei.

Totodată, ANAT cere public o întâlnire instituţională urgentă, cu toţi actorii relevanţi din turism, pentru a discuta coerent, profesionist şi constructiv.

”Nu vrem războaie în presă. Vrem soluţii. România are nevoie de un ministru pentru turism, nu împotriva turismului. Suntem în plin sezon turistic, cu toate provocările sale. Turismul reprezintă o industrie serioasă, o formă de export de servicii care aduce zeci de miliarde de euro anual multor ţări şi nu este doar o activitate frivolă de relaxare. Nu avem timp de dueluri de imagine, ci vă invităm să discutăm faţă în faţă, cu creionul pe hârtie”,mai spun ei.