ANALIZĂ Vietnamul lui Joe Biden

Graba de a retrage soldații americani din Afganistan fără a avea planuri de rezervă, abandonarea aliaților afgani care au ajutat trupele internaționale de-a lungul celor două decenii de prezență în regiune și incapacitatea administrației sale de a anticipa starea lamentabilă în care se află forțele de securitate locale, incapabile să se opună ofensivei rapide a talibanilor, au făcut ca decizia președintelui Joe Biden de ieșire din țara măcinată de război să se transforme într-un veritabil dezastru.

Capitale de provincie care au căzut una după alta, dezertări în masă ale forțelor afgane, echipamente militare americane în valoare de miliarde de dolari capturate de talibani, un președinte care a fugit din țară, relatări despre execuții pe scară largă, valuri de imigranți speriați ce vor ajunge în Europa, un viitor sumbru pentru femeile și copiii din zonele revenite sub controlul islamiștilor fanatici – Afganistanul a (re)devenit o catastrofă de proporții inimaginabile.

Declarații neverosimile

La 8 iulie 2021, președintele Biden a apărut în fața reporterilor strânși în East Room de la Casa Albă și și-a apărat cu hotărâre decizia de a retrage forțele militare americane din Afganistan, spunând că poporul afgan trebuie să-și decidă propriul viitor și că el nu va face ca o altă generație de americani să ia parte la războiul care durează deja de aproape 20 de ani.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Răspunzând întrebărilor jurnaliștilor, liderul american a afirmat printre altele:

• Preluarea controlului Afganistanului de către talibani nu este „inevitabilă” deoarece „trupele afgane au 300.000 de oameni bine echipați – la fel de bine ca orice armată din lume – și o forță aeriană împotriva a 75.000 de talibani. Nu este inevitabil” ca talibanii să preia controlul țării.
• „Am încredere în talibani? Nu. Dar am încredere în capacitatea militarilor afgani, care sunt mai bine pregătiți, mai bine echipați și mai competenți acum în ceea ce privește conducerea războiului.”
• „Nu este adevărat,” că serviciile americane de informații au concluzionat că, cel mai probabil, guvernul din Afganistan va intra în colaps. „Nu au ajuns – nu au ajuns – nu au ajuns la această concluzie.”
• „Guvernul afgan și conducerea trebuie să se unească. Ei au în mod clar capacitatea de a susține guvernul. Întrebarea este: vor genera genul de coeziune pentru a face (asta)? Nu se pune problema dacă au capacitatea. Au capacitatea. Ei au forțele. Au echipamentele. Întrebarea este: o vor face?”
• (Nu văd vreo paralelă între această retragere și ceea ce s-a întâmplat în Vietnam) „Niciuna. Zero. Ceea ce am avut atunci – brigăzi întregi care străpungeau porțile ambasadei noastre – șase, dacă nu mă înșel. Talibanii nu sunt sudul – armata nord-vietnameză. Nu sunt – nu sunt comparabile nici pe departe comparabile în ceea ce privește capacitatea. Nu va exista nicio circumstanță în care o să se vadă oameni ridicați de pe acoperișul unei ambasade – ambasada Statelor Unite in Afganistan. (Situația) nu este deloc comparabilă.”
• „Probabilitatea ca talibanii să copleșească toate (forțele de securitate) și să controleze întreaga țară este foarte puțin probabilă.”

Aceste declarații, făcute în urmă cu doar cinci săptămâni, par acum neverosimile și în contradicție directă cu ceea ce se întâmplă pe teren, unde talibanii au intrat în capitala Kabul, președintele Ashraf Ghani a părăsit țara, forțele afgane demoralizate au fost decimate, capturate sau au abandonat în masă pozițiile lor, iar pușcașii marini americani sunt într-o cursă contracronometru să evacueze personalul ambasadei SUA și cetățenii occidentali care au fost blocați în Afganistan de ofensiva rapidă a militanților.

Niciodată un președinte american nu a spus atât de multe lucruri care sa fie contrazise de realitate într-un timp atât de scurt – este o frază care a fost repetată de nenumărate ori în ultimele câteva zile, pe măsură ce a devenit clar că realitatea din Afganistan a dat peste cap previziunile democratului și ale consilierilor săi.

Afirmațiile din iulie ale liderului de la Casa Albă au fost prezentate de mulți ca dovadă că președintele Biden, și prin extensie echipa sa de consilieri de securitate și administrația sa, au făcut mai mulți pași greșiți în ceea ce privește dosarul afgan.

Ce i se reproșează lui Biden

Anul trecut, președintele republican Donald Trump – care era dornic ca trupele americane să se întoarcă acasă și a criticat constant intervențiile militare ale SUA ca fiind costisitoare și ineficiente – a cerut retragerea completă a Statelor Unite din Afganistan până la 1 mai anul acesta.

Ulterior, în urma unui acord încheiat cu talibanii la Doha, SUA au început să-și retragă trupele după ce militanții au promis că vor opri atacurile împotriva forțelor internaționale și „țintelor moi,” și au declarat că nu vor permite al-Qaeda sau altor teroriști islamiști să opereze în zonele pe care le controlează.

Președintele Biden a fixat un termen ambițios de rertragere completă a celor 2.500 de militari americani din Afganistan – 11 septmebrie 2021, la exact 20 de ani de la atacurile teroriste din SUA. Și aceasta în ciuda avertimsentelor repetate ale republicanilor și chiar ale unor colegi democrați, așa cum a fost Hillary Clinton, care au spus că o astfel de retragere este precipitată, va duce la reluarea activităților grupărilor extremiste în zonă și va crea o criză masivă a refugiaților.

Biden a ignorat însă avertismentele și și-a apărat ferm decizia de a retrage soldații americani din Afganistan. Ceea ce liderul american nu a luat în calcul a fost impotența soldaților afgani de a răspunde ofensivei fulminante a talibanilor și dezintegrarea guvernului afgan în doar câteva săptămâni. Iar acestea nu au fost singurele lucruri pentru care Biden este arătat acum cu degetul și criticat pentru „umilința” la care a supus America:

• graba de a scoate trupele americane din țară până în septembrie, fără a coopera cu oficialii politici și cu armata afgană. De exemplu, americanii au evacuat baza Bagram la miezul nopții, fără să-i informeze pe partenerii afgani și fără să păstreze la fața locului avioane de luptă și drone cu care să-i poată țină la respect pe talibani. În dimineața următoare, baza a fost luată cu asalt de civili și militanți care au devalizat-o.
• lipsa unui plan de rezervă pentru cazul în care talibanii, așa cum s-a întâmplat, își vor intensifica ofensiva. Forțele afgane care au continuat să lupte împotriva islamiștilor nu au avut sprijinul bombardamentelor americane, fiind lăsate complet singure să se descurce pe teren. Adela Raz, ambasadoarea afgană în Statele Unite, s-a plâns de altfel recent că actualul sprijin aerian al SUA este „extrem de limitat.”  Richard Fontaine, șeful Center for a New American Security și fost consilier de politică externă al Sen. John McCain, a declarat și el pentru Axios: „Este frapant faptul că, cu 20 de ani avuți la dispoziție pentru pregătire, Statele Unite și-au retras forțele fără un plan pentru ce se va întîmpla după. Pe măsură ce cea mai mare parte a trupelor americane a plecat, nu a existat un plan pentru asigurarea accesului la baza regională, pentru contractanții care întrețin armata afgană, pentru instruirea armatei după plecarea SUA, pentru evacuarea interpreților și ajutoarelor.”
• analiza complet greșită a situației din Afganistan de către serviciile americane de informații, care au apreciat constant că armata afgană va fi capabilă să lupte, că guvernul de la Kabul va rezista și că talibanii nu vor prelua controlul în țară. Greșelile făcute de serviciile secrete din SUA în aprecierea exactă a evenimentelor din Afganistan au fost comparate cu eșecurile multiple care au făcut ca oficialii americani să nu prevadă atentatele teroriste din 11 septembrie 2001 din New York și Washington.
• greșelile spionilor americani, de care răspunde până la urmă președintele Joe Biden, comandantul suprem al forțelor SUA, au făcut și ca mii de americani și de occidentali – civili, diplomați, contractori – să fie acum blocați în Kabul și în alte orașe afgane. Pentru evacuarea lor, Biden a retrimis 5.000 de soldați în Afganistan, iar imaginile cu elicopterele americane care evacuează străni aduc în memorie, fără doar și poate, secvențe similare cu aparatele SUA care plecau supraîncărcate de pe acoperișul ambasadei americane din Saigon în aprilie 1975 de frica gherilelor comuniste din Viet-Cong.
• evacuarea haotică a civililor și diplomaților care are loc în aceste ore a fost completată de neglijența care a însoțit retragerea soldaților americani și internaționali. Talibanii au confiscat depozite de arme de la forțele afgane, care sunt adesea furnizate de țările occidentale, talibanii punând mâna pe „mașini, vehicule Humvee, arme de calibru mic și arme ușoare, precum și muniție.” Un ziarist de la Bild a postat pe Twitter mai multe fotografii care arată echipamente militare americane pe care au pus mâna talibanii pe Aeroportul Kunduz în această săptămână, inclusiv vehicule Mine-Resistant Ambush Protected (MRAP), drone ScanEagle și mașini Humvee. Este o pradă de război nesperată pentru insurgenți, care ar putea să le ofere Rusiei, Iranului sau Chinei, pentru a le exploata tehnologia. Comentatorii se întreabă de ce nu a existat un plan ventru distrugerea echipamentelor de către forțele americane.
• lăsarea în urmă a translatorilor afgani, a familiilor lor și a celorlalți localnici care i-au ajutat pe americani și pe cei din coaliția internațională în cele două decenii de război. Explicația lui Biden, potrivit căreia aceștia trebuie să aștepe în Afganistan ca să primească vizele de intrare în Statele Unite fiindcă „așa este legea,” a fost considerată ridicolă. Mai ales că aplicarea strictă a legii nu a fost făcută, prin comparație, în cazul sutelor de mii de imigranți ilegali care au pătruns în America pe la granița de sud, cu Mexicul, fără să fie opriți de oficialii americani fiindcă „așa e legea.” Neimplementarea unui program mai larg de acordare de vize pentru afganii care au colaborat cu americanii și trupele NATO ar putea să se dovedească tragică pentru aceștia.
• când a devenit clar că talibanii vor copleși forțele afgane și se vor îndrepta spre Kabul, diplomații americani s-au grăbit să salveze ce mai poate fi salvat. Unele dintre eforturile lor au fost însă ridiculizate, așa cum s-a întâmplat în cazul Departamentului de Stat care a trimis diplomați „să preseze talibanii să oprească ofensiva lor militară și să negocieze o soluționare politică, care este singura cale către stabilitate și dezvoltare în Afganistan.” De asemenea, americanii i-ar fi implorat pe talibani să nu atace Ambasada SUA la Kabul, avertizând că acest lucru va afecta viitorul ajutor financiar pe care Statele Unite l-ar putea oferi unui guvern taliban. Republicanii de la Washington au criticat vehement aceste acțiuni care au „umilit” America în fața unor „fanatici din secolul al X-lea” și care pun sub semnul întrebării seriozitatea SUA în interacțiunile pe care le vor avea în viitor cu aliații săi și cu alte țări.
• după ce talibanii preiau controlul complet în Afganistan, este foarte probabil ca Statele Unite să nu mai aibă niciun fel de prezență diplomatică în țară. Ambasada SUA va fi cel mai probabil capturată de talibani, un gest simbolic dramatic după ce, exact în urmă cu 20 de ani, americanii îi izgoneau din țară pe militanții islamiști. Ideea în jurul căreia a lucrat cercul interior al lui Biden a fost că Kabul ar putea rezista pe termen scurt, permițând SUA să rămână angajate diplomatic și să ajute femeile afgane să își asigure drepturile dincolo de retragerea SUA din țară. Desființarea misiunii diplomatice americane, cu coborârea steagului înstelat american de pe clădirea aflată pe teritoriu suveran al Statelor Unite, este o bilă neagră pentru Administrația Biden. Ambasada SUA la Kabul nu a fost doar o clădire diplomatică, ci și un important centru de informații cu documente sensibile și echipamente de spionaj. Pierderea acestora – distruse de diplomații americani sau capturate de talibani – este fără doar și poate uriașă.
• haosul din Afganistan a devenit pentru mulți o dovadă a incompetenței actualei Administrații de la Washington de rezolvare a unei crize majore. După patru ani de zile în care l-au criticat constant pe președintele Trump pentru eșecurile sale de politică internă și externă, Biden și democrații se confruntă cu o situație dramatică în Afganistan, unde se așteaptă ca talibanii să reimpună restricții brutale, să execute opozanți, să instituie un regim despotic și să amenințe cu atacuri teroriste Europa și America. Mulți comentatori, politicieni, foști generali, veterani ai războiului din Afganistan sau afgani care trăiesc în America după ani de zile în care au îndurat ororile conflictului spun că responsabilitatea președintelui Biden în această criză este uriașă, iar istoria îl va judeca pentru tragedia care se desfășoară acum în regiune și pentru anii dificili care vor urma. Iar faptul că Biden nu a fost la Casa Albă în weekend, ci la casa de vacanță de la Camp David, nu a făcut să intensificile criticile celor care spun că președintele „se ascunde.”  Corului de critici din dreapta eșichierului politic american i s-au alăturat inclusiv democrați, așa cum sunt congresmenii Vicente Gonzales și Dean Phillips.

Concluzie. Alături de pandemie, inflație, criminalitatea în creștere din orașele americane sau sutele de mii de ilegali de la frontiera SUA cu Mexicul, Afganistanul a devenit o nouă povară – poate cea mai grea de dus – pe umerii președintelui Joe Biden. Criza politică, militară, umanitară și strategică din Afganistan este una care va avea repercursiuni majore nu doar pentru țara din Asia Centrală, dar și pentru Europa, America și Asia.

Un război care durează de 20 de ani, în care s-au pompat trilioane de dolari, care a făcut sute de mii de morți, răniți și refugiați, a devenit un dezastru pentru care este făcută responsabilă actuala Casă Albă.

Ryan Crocker, ambasadorul SUA în Afganistan sub președintele Barack Obama, a rezumat cel mai bine actuala situație, afirmând despre tragedia din regiune: „Cred că este deja o pată de neșters pentru președinția lui Biden.”

Din ignoranță, lipsă de experiență, infatuare, grabă, necunoașterea reală a situației sau pur și simplu din incompetență, pașii greșiți făcuți de administrația democrată au transformat Afganistanul în „Vietnamul lui Biden.”

Surse: FoxNews, New York Post, Axios, NPR, Politico, Washington Post, BBC