Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Banca Națională a României (BNR) a făcut până acum două reduceri ale ratelor de dobândă, dar următoarele decizii ale băncii centrale sunt un pic învăluite în mister. Cel puțin asta dorește să proiecteze banca centrală, care a transmis atât prin vocea guvernatorului Mugur Isărescu, cât și prin cea a altor oficiali, că dobânzile s-ar putea să staționeze o perioadă după aceste două scăderi. Semnalele vin în condițiile în care se înregistrează o creștere explozivă a consumului (+7%), a creditului pentru consum, a salariilor (+12%) și a deficitului bugetar (7% din PIB), toate purtând cu sine presiuni inflaționiste.
BNR a tăiat până acum dobânzile pentru a reduce din gradul de restrictivitate al politicii monetare, în condițiile în care rata cheie de dobândă ajunsese să fie, în iulie, cu mai bine de 2 puncte procentuale peste rata inflației, iar tendința pentru rata inflației era una de scădere. Lipsa acestor reglaje ar fi însemnat, în teorie, o frână tot mai puternică asupra activității economice, din moment ce dobânzile ar fi fost devenit tot mai real pozitive (dobândă minus inflație).
BNR a răspuns totodată așteptărilor pieței monetar-bancare, care începând cu noiembrie 2023 a început să reducă ratele ROBOR și implicit ratele la creditele noi, pe fondul umflării excedentului de lichiditate din sistemul bancar și a intensificării anticipațiilor de scădere a inflației. Astfel că, în luna februarie, Mugur Isărescu, guvernatorul băncii centrale, a semnalat surprinzător de clar că BNR era în căutarea unui „moment oportun” pentru reducerea dobânzilor, iar pentru asta s-a discutat în Consiliul BNR un așa-numit „calendar” de reducere a dobânzilor.
Citește integral pe economedia.ro