G4Media.ro

ANALIZĂ Din miile de dosare penale pentru ”zădărnicirea combaterii bolilor”, la instanțe…

ANALIZĂ Din miile de dosare penale pentru ”zădărnicirea combaterii bolilor”, la instanțe au ajuns 23. În șapte cazuri, acuzații au fost achitați pe fond

Unul dintre punctele-forte ale controlului populației în pandemie – întocmirea de dosare penale pentru cei acuzați de ”zădărnicirea combaterii bolilor” – se dovedește a fi fost, în final, doar un exercițiu de amenințare în masă care, însă, a mobilizat resurse importante ale Poliției și Parchetelor.

O analiză G4Media arată că, din miile de dosare înregistrate de procurori pentru acest tip de infracțiune, doar 23 au ajuns pe masa judecătorilor, iar în aproape o treime, inculpații au fost achitați în primă instanță.

În același registru, amenzile primite de sute de mii de români în pandemie, pentru încălcarea restricțiilor impuse de starea de urgență, au fost declarate neconstituționale.

Profesorul universitar Danel David crede că explicația pentru aceste rateuri ale Statului în relația cu cetățeanul, în perioadă de criză, este faptul că ”Procedurile simple/logice, transparente și corecte duc la emanciparea celui reglementat, ceea ce sperie autoritatea care nu se vede ca reprezentantul oamenilor, ci șeful lor.”

Conform portalului instanțelor, în perioada de pandemie 2020-2021, la judecătoriile din toată țara au fost înregistrate 23 de dosare în care 24 de inculpați au fost trimiși în judecată sub acuzația de ”zădărnicirea combaterii bolilor” (art 352 Cod Penal: Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă).

Aproape de fiecare dată, inculpații au fost anchetați pentru faptul că au fugit din spital sau din locurile unde stăteau în carantină. O informare a Parchetului General, de la sfârșitul lunii iulie 2020, indica faptul că Parchetele din toată țara aveau înregistrate, la acel moment, peste 1.000 de astfel de dosare. 400 dintre acestea fuseseră deja clasate.

În șapte dintre cele 23 de dosare trimise la judecată, acuzații au fost achitați pe fond, dar Parchetele au depus apel. Inedit este că unul dintre inculpații din aceste șapte dosare a recunoscut că este vinovat în fața judecătorului, dar acesta l-a declarat nevinovat.

Zece dosare sunt pe rolul primei instanțe, iar în alte șase există sentințe definitive: între 4 și 6 luni cu suspendare sau amânarea aplicării pedepsei, 3 luni de frecventare a unor cursuri de educație civică și 1 an cu executare.

În cazul primelor cinci sentințe, este de menționat că nici unul dintre inculpați nu a depus apel, lucru cumva neașteptat, dar explicabil având în vedere că majoritatea celor trimiși în judecată pentru acest tip de infracțiune sunt persoane cu venituri reduse și educație limitată.

În ceea ce privește dosarul terminat cu o condamnare la pedeapsă privativă de libertate, acesta l-a avut ca inculpat pe Matei Strugurel, un bărbat care, în aprilie 2020, a fugit din spital. Testul său pentru Covid a ieşit negativ, dar a fost diagnosticat cu TBC şi medicii au decis să-l ţină sub supraveghere. Strugurel a fugit, însă, din spital de frică să nu ia boala.

El ar fi avut șanse la schimbarea pedepsei, în apel, dar instanța nu a mai judecat dosarul pe fond după ce a observat că un ONG și Baroul București i-au angajat avocat peste capul lui, ceea ce a dus la respingerea apelului ca inadmisibil.

Strugurel a depus, zilele trecute, o nouă acțiune la instanță, cerând redeschiderea dosarului. De menționat faptul că prima sentință în cazul său a fost dată de Judecătoria Buzău, județ în care au fost înregistrate cele mai multe dosare de acest gen din România: 5, precum și trei dintre cele șase decizii definitive de condamnare. Pe locul 2 în top se află județul Iași, cu 4 trimiteri în judecată.

Comparația sentințelor din cele 13 dosare care au o primă sentință arată, încă o dată, și o hibă veche a sistemului de justiție: decizii diferite în spețe identice.

Referitor la motivația sentințelor de achitare, de fiecare dată magistrații au invocat faptul că, la momentul comiterii faptelor, deciziile de restrângere a libertății persoanelor și plasarea în carantină se făceau în baza unor ordonanțe de urgență. Or, având în vedere că libertatea persoanei este un drept fundamental, pentru restrângerea acestui drept era nevoie de existența unei legi care, însă, nu exista.

  • ”(…) măsura carantinării nu poate rezulta din voința unilaterală a unei autorități, ci trebuie să decurgă din lege, impunându-se astfel persoanei carantinate” – Decizie de achitare dosar 7339/197/2020 Judecătoria Brașov
  • ”(…) instanța subliniază că așa cum evadarea unei persoane dintr-o stare nelegală de reținere sau de deținere nu constituie infracțiunea de evadare, tot așa nici nerespectarea unei măsuri nelegale de spitalizare pentru prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase nu poate constitui infracțiunea de zădărnicirea combaterii bolilor (…) nefiind de conceput antrenarea răspunderii penale pentru nerespectarea unor asemenea măsuri nelegal dispuse” – Decizie de achitare dosar 12893/245/2020 Judecătoria Iași

Altă măsură luată de autorități în perioada de pandemie, pentru a restrânge circulația persoanelor, a fost instituirea unui cadru de aplicare a unor amenzi usturătoare pentru cei care încălcau restricțiile impuse de starea de urgență.

Astfel, s-a ajuns ca, în decurs de circa două luni, să fie aplicate 300.000 de amenzi în valoare de circa 600 de milioane de lei. În luna mai 2020, Curtea Constituțională a declarat drept neconstituționale prevederile care permiteau aplicarea acestor sancțiuni, unul dintre motive fiind că valoarea amenzilor era prea mare în raport cu posibilitățile financiare ale populației.

Rectorul Universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, profesorul universitar Daniel David, consideră că explicația pentru măsurile Statului prin decizii care, în final, s-au dovedit ilegale, îl reprezintă faptul că ”În România «concentrarea crescută a puterii sociale», ca atribut psihocultural, face ca autoritățile să nu fie adesea interesate de proceduri simple/logice, transparente și corecte față de cetățean, în logica «șeful știe mai bine, iar cetățeanul să asculte și să execute».

Procedurile simple/logice, transparente și corecte duc la emanciparea celui reglementat, ceea ce sperie autoritatea care nu se vede ca reprezentantul oamenilor, ci șeful lor.

Din acest motiv adesea apar reglementări proaste, contradictorii, anticonstituționale, neînțelese de cei cărora li se adresează etc. Paradoxal, acest lucru duce la noi reglementări ale reglementărilor, ceea ce birocratizează totul.

Iar scorul României la «concentrarea puterii», conform psihologului olandez Hofstede, este unul din cele mai mari din Uniunea Europeana (90 pe o scală de la 0 la 100).”

În acest context, de eșec al autorităților, care ar putea fi reacția cetățenilor în următoarea situație de criză gestionată de Stat?

Sociologul Barbu Mateescu: ”Cred că reacția cetățenilor la o criză manageriată de Statul Român depinde de capacitatea Statului Român de a implica actori sociali cu o credibilitate mai mare decât autoritățile centrale (ONG-uri, artiști, primari, BOR, cultele neo-protestante, armata).”

La aceeași întrebare, profesorul Daniel David răspunde că ”Pe termen scurt (cetățenii vor avea n.r.) aceeași reacție! Pe termen mediu/lung se vor schimba generațiile, iar cei din pozițiile de putere (Generațiile X mai tinere/Mileniarii/Generația Z) se vor vedea tot mai mult ca reprezentanții, nu șefii celor care i-au pus acolo, cu implicații pozitive, cred eu, după modele mai vestice, asupra elaborării și aplicării normelor. Sigur, și cei reglementați vor fi alții și vor avea alte atitudini față de reglementări făcute bine.”

Sursa foto: Parlamentul European

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

17 comentarii

  1. Pai normal!!! Cand autoritățile stiu cat de corupte sunt le este si frică sa aplice legi pentru că lumea ar spune: pai atunci respecta si tu!!!

  2. Deci e clar. Valul 4 o sa ne manance pe toti din cauza tupeistilor astora care stiu ca nu vor fi amendati.

  3. Normal că nu au curaj sa judece toate contravențiile aplicate în starea de alertă ( care nu există în CONSTITUȚIA ROMÂNIEI ).
    Doar cele aplicate în starea de urgență au temei legal și pot fi condamnați fără drept de apel.

    • Judecatorii au o scuza, da’ aia care au dat OUG-urile alea, ce scuza au?

      Dar, uite, au trecut totusi clasa: s-au ales din nou … 🙁

  4. Judecatorii si politistii cu pensii speciale, aserviti PSD-ului, judeca doar in spiritul PSD. Si al lui Citu-penalul, impreuna cu borfasul Bode.

  5. Magistrații lupt pentru zădărnicirea combaterii corupției, a hoției, a șmecheriei politice dâmbovițene, este normal să ajute la zădărnicirea combaterii pandemiei. Ei pun umărul la zădărnicirea oricărei lupte pentru democratizarea României.

  6. ABIA O SCOT LA CAPAT CU ACHITARILE CELOR DIN CASTE…

  7. Pai sunt dosare abuzive, făcute pe o lege penibila. E normal.

  8. Daca nu se leaga CAUZA de EFECT aceste lucruri, printre multe altele, nu se vor regla niciodata.
    Ia sa punem salariile dintr-o sectie de politie pe raza unde au fost infractiunile in legatura cu infractiunile rezolvate.
    De ex:
    Mi-a disparut/furat roata de rezerva.
    Ok, ti-o platim noi, sectia de politie unde esti arondat, si o scadem din salariile noastre.
    Daca prindem infractorul ne recuperam banii, daca nu, NU!
    Sa vezi atunci ce schimbare!
    Asa si cu dosare, cu orice: legata eficienta muncii de salariu!

    • Sa vezi ce ar alerga burtosii dupa orice gainar, macar pentru imaginea asta merita implementata legea asta, sa nu zicem si pentru `gainarii` cu miliarde delapidate!

  9. Domnule Semeniuc, mai du-te la nevoia, cu dosarele și procurorii tăi. Poți să te duci și dracului dacă dorești.

  10. Sa vezi acum ca nu merge cu baubau, cate sosoace si utilizatoare de praz din videochat o sa apara

  11. Extras din articol: „Conform portalului instanțelor, în perioada de pandemie 2020-2021, la judecătoriile din toată țara au fost înregistrate 23 de dosare în care 24 de inculpați au fost trimiși în judecată sub acuzația de ”zădărnicirea combaterii bolilor” (art 352 Cod Penal: Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă).”

    G4 Media va atrag atentia ca art. 352 C.p. referitor la infractiunea de zadarnicire a combaterii bolilor a fost modificat prin OUG nr. 28 din 20 martie 2020 (adica exact la 4 zile de la emiterea decretului prezidential nr. 194/16.03.2020 de declararea a starii de urgenta) in felul urmator:
    „(1) Nerespectarea măsurilor de carantină sau de spitalizare dispuse pentru prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
    (2) Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă fapta a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
    (3) Transmiterea, prin orice mijloace, a unei boli infectocontagioase de către o persoană care ştie că suferă de această boală se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
    (4) Dacă fapta prevăzută în alin. (2) este săvârşită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.
    (5) Dacă prin faptele prevăzute în alin. (1) şi (2) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
    (6) Dacă prin fapta prevăzută în alin. (3) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
    (7) Dacă prin fapta prevăzută în alin. (4) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
    (8) Tentativa la infracţiunea prevăzută la alin. (3) se pedepseşte.
    (9) Prin carantină se înţelege restricţia activităţilor şi separarea de alte persoane, în spaţii special amenajate, a persoanelor bolnave sau care sunt suspecte de a fi bolnave, într-o manieră care să prevină posibila răspândire a infecţiei sau contaminării.”

    Prin urmare, este complet eronat textul articolului de cod penal pe care l-ati redat dvs.

  12. 23 de cazuri, 7 achitați pe fond, restul achitați sub fond

  13. Stelica, ce ai pazit până mai acum 2 săptămâni??

  14. 😂😂😂Că spitalele nu mai au tratamentele pentru pacienții HIV unde se încadrează?
    Că statul nu asigură paliativele, unde se încadrează?
    Că nu mai avem alte vaccineuri decât cele pentru Covid, unde se încadrează?
    Că nu mai avem nici măcar banalele antiinflamatoare nesteroidiene injectabile, unde se încadrează?
    Că în școli de ani de zile , de la durerile de cap, de burtă de masele, până la julituri, folosim in cabinete panaceul universal ” albastru de metilen” unde se încadrează?
    Că în spitale nu se respectă circuitul, și că” cadrele” medicale târăsc uniformele și papucii peste tot de pe o arie pe alta, că nu își leagă latele la serviciu și că mai au și tupeu să spună” că nu știu să îmbrace corect mănușile și echipamentul” , unde se încadrează?
    ……..doar la balamuc ne mai revenim😂😂😂

  15. Pe undeva nu e nimic mirator in faptul ca am avut atat de putine dosare trimise in instanta pentru zadarnicirea combaterii bolilor.Evaluarea pericolului social al unei fapte, pentru a putea dobandi gradul de pericol social al unei infractiuni,chiar daca se incadreaza teoretic in tiparul legal, se face in concret in functie de circumstantele fiecarei cauze, cu accent pe consecintele produse,pe urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce,pe modul si mijloacele de savarsire si,ceea ce este relevant pentru infractiunea in discutie, pe gradul de constientizare de catre subiect a pericolului faptei comise,respectiv daca faptuitorul si-a dat seama de consecintele actiunilor sau inactiunilor sale.La acest din urma capitol, contextul ce a determinat inmultirea numarului de infractiuni de zadarnicire a combaterii bolilor este unul nou,nemaiintalnit pana atunci si anume aparitia unei pandemii ,cu transmiterea si propagarea virusului SARS COV 2, situatie cu care nu numai Romania ,ci si intreaga Europa nu s-a mai confruntat .Intr-un context nou,ca fenomen de masa,gradul de asimilare si constientizare a pericolului social derivand din incalcarea normei de incriminare, cel putin in etapa/etapele de inceput nu este unul ridicat.De aceea subiectilor li s-a dat poate o sansa, fiind posibila si renuntarea la urmarirea penala cu sau fara respectarea unor obligatii impuse de organele de urmarire penala,bineinteles daca fapta nu a avut consecinte sau urmari grave determinate in concret.
    In fond,in cadrul dat nu foloseste nimanui sa avem mii de persoane cu cazier penal, ci mai degraba este important ca mesajul transmis de autoritati,pe aria de comunicare cu subiectii vizati sa fie unul care sa contribuie la propagarea pe scara larga a constientizarii pericolului derivand din incalcarea normei de incriminare.Din pacate la acest capitol s-a facut prea putin,negationismul existentei in sine a bolii,balbele constand in perioada initiala in nelegalitatea reglementarii(nu prin lege adoptata de parlament cum era firesc,ci prin acte adoptate de guvern,cu caracter de comandament militar percepute de populatie ca manifestare de dictat) contribuind si ele la neasimilarea constienta de catre persoane a pericolului faptei comise si chiar la aprecierea corecta pe acest temei a vinovatiei pe fond.
    Amenzile mari au disciplinat populatia,cu toate ca au fost aplicate in cadru nelegal,motiv pentru care ca efect al unei decizii a CCR s-a creat premisa anularii lor.
    Odata depasite aceste etape ,cred ca se impun masuri de disciplinare si control mai stricte pe viitor pentru impiedicarea transmiterii comunitare a bolii,controale frecvente din partea organelor de politie .mai ales la evenimente cu manifestari colective si reglemetari legale adecvate pentru astfel de evenimente(certificatul verde zic eu ca trebuie sa devina o necesitate). Odata ce populatia va vedea astfel de demersuri-e clar ca va constientiza si mai mult pericolul social al incalcarii normelor penale sau contraventionale privind raspandirea infectarii cu SARS COV 2, cazurile de incalcare a normelor se vor diminua si cu greu va putea fi justificata o netrimitere in judecata sau aplicarea unei sanctiuni contraventionale pe masura faptei.
    Dar reglementarile si controlul in materie lipsesc sau se manifesta sporadic,iar in fata acestei noi crize sanitare fara precedent autoritatile trebuie sa ia masuri ferme de disciplinare a populatiei-interzicerea de manifestari colective sau reglementarea legala a desfasurarii acestora, cu posibilitate de asigurare a controlului respectarii normelor, vaccinarea obligatorie sau testarea persoanelor care fac parte din categoria lucratorilor esentiali(tocmai CEDO a decis intr-o speta privind pompierii ca nu e discriminare,actionand cazurile de exceptie de la regula, de restrangere a unor drepturi si libertati pe motiv de protectie a sanatatii publice).Si aici iar trebuie atentie,caci orice restrangere de drepturi si libertati,iclusiv cea de libera circulatie nu poate fi facuta decat prin lege, potrivit Constitutiei si nu prin ordonanta de guvern.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.