G4Media.ro

Alexandroupoli – mărul discordiei între SUA şi Rusia

Alexandroupoli – mărul discordiei între SUA şi Rusia

Primarul din orașul Alexandroupoli (aproape de granița Greciei cu Bulgaria și Turcia) se declară fericit de interesul americanilor de a se „instala” în scop investiţional şi militar în oraşul său. „Alexandroupoli va fi întărit, iar regiunea noastră de graniţă se va simţi mult mai în siguranţă, vremurile sunt grele”, spune Evangelos Lambakis pentru Kathimerini, confirmând informaţiile că este iminentă instalarea permanentă a unor elicoptere militare la Alexandroupoli.

Analiza integrală publicată de ziarul Kathimerini, preluată de Rador:

„Se discută, într-adevăr, să se ofere un spaţiu în apropierea sau în interiorul portului în care să fie garate în mod permanent cel puţin opt elicoptere militare de atac tipul „Apache”, cu perspectiva instalării şi a unei forţe de puşcaşi mari. Cât despre port, ambasadorul lor a declarat public în mod repetat că îi interesează şi chiar foarte mult”, spune primarul, potrivit Rador.

Geoffrey Pyatt, ambasadorul SUA în Grecia, pare în ultimul timp să-şi fi asumat sarcina de a creşte rolul geopolitic al Greciei, într-o regiune periculos de schimbătoare. Prin declaraţiile şi discursurile sale publice îi îndeamnă pe investitorii americani, şi nu numai, să susţină efortul de revenire economică a celui mai stabil avanpost al intereselor occidentale în Europa de Sud-Est, după cum consideră el Grecia.

Cu ocazia participării SUA ca invitat de onoare al celei de-a 83-a ediţii a Târgului Internaţional de la Salonic din această toamnă şi în aşteptarea sosirii la Târg a unei mari delegaţii americane de afaceri, Payat a subliniat opţiunea SUA de a transforma acest târg în „nod pentru dezvoltare economică”, acordându-i un rol de marcă şi în probleme politice în regiunea mai largă. Potrivit unor oficiali americani, se preconizează că SUA va veni la târgul de la Salonic cu o delegaţie la nivel foarte înalt şi cu nume grele din domeniul investiţiilor. Perspectiva ca delegaţia să fie condusă chiar de vicepreşedintele american Mike Pence rămâne şi devine din ce în ce mai puternică, potrivit unor surse, după semnarea acordului de la Prespa cu FRI Macedonia şi închiderea acestei probleme rămase în suspensie în Balcani, în care factorul american a jucat un rol determinant.

Astfel, evoluţiile din problema legată de numele Macedoniei şi tot jocul conspirativ din jurul implicării factorului rusesc au scos la suprafaţă o problemă care exista de ani buni, şi anume infiltrarea influenţei ruseşti în zonele de la graniţa de nord a Greciei care se învecinează cu regiuni sensibile din punct de vedere geopolitic, dar şi eforturile de contracarare a acestei influenţe de către americani.

Guvernul grec a vorbit în mod oficial de existenţa unei reţele de agenţi ruşi la Salonic, Sfântul Munte şi Alexandroupoli care, după cum se afirmă, dincolo de alte activităţi, a finanţat în Macedonia şi Tracia (regiuni greceşti n.trad.) factori şi asociaţii locale pentru a alimenta revolta societăţii împotriva acordului privind denumirea FRI Macedonia, cu scopul final de a împiedica aderarea FRI Macedonia în NATO (încheierea acordului era precondiţia invitării FRI Macedonia să adere la NATO n.trad.).

Moscova a reclamat imediat că în spatele afirmaţiilor şi expulzărilor realizate de Grecia stau Statele Unite, care ar susţine cultivarea unui climat antirusesc mai general în Europa. Obiectivele sunt mai mult sau mai puţin cunoscute. Moscova lucrează în mod sistematic şi silenţios pentru crearea unor avanposturi de influenţă (în domeniul afacerilor, cultural, religios etc. ) care să faciliteze în timp îndeplinirea aspiraţiei sale seculare de a avea ieşire la Marea Adriatică şi la Mediterana, în general.

Însă Occidentul, văzând după criza ucraineană o agresivitate şi o ofensivă rusească sporită în Europa de Sud-Est, încearcă să împiedice infiltrarea Rusiei pe mai multe planuri în nordul Greciei, cu „prima linie de apărare” regiunile Macedonia şi Tracia pe care încearcă să le fortifice prin investiţii, punând „sub umbrela” occidentală mijloace de infrastructură precum porturi şi reţele de transport.

Investiţiile în zona Macedonia-Tracia se află în topul interesului american, lucru accentuat de Payat când vorbeşte despre Conducta Transadriatică (TAP) şi conducta interconectoare Grecia-Bulgaria (IGB) care va aduce noi surse (neruseşti) de gaz natural în Bulgaria etc. Însă investiţiile presupun stabilitate şi un mediu geopolitic sigur care în regiunea Europei de Sud-Est se pare că nu există, având în vedere extinderea conflictului din Ucraina, infiltrarea din ce în ce mai corozivă a Rusiei şi imprevizibila Turcie care nu mai inspiră încredere alianţei occidentale.

„Săgeţi” americane pentru portul de la Salonic

Puţini au fost cei care au crezut că Occidentul ar putea permite ca „piciorul rus” să calce în portul din Salonic, un port care în momente cruciale ale istoriei europene (Primul Război Mondial, războiul din Iugoslavia, Războaiele Balcanice etc.) a fost folosit pentru transportul trupelor şi pentru aprovizionarea lor. Se pare însă că regulile pieţei au avut întâietate şi asta a făcut ca la Salonic să „ancoreze” capitaluri ruseşti. Ambasadorul american „trimite săgeţi” cu orice ocazie în legătură cu toată procedura acestei tranzacţii de vânzare-cumpărare, punând problema transparenţei ei. Pentru criticile sale, ambasadorul a fost atacat dur de reprezentantul noii administraţii a Portului Salonic care l-a numit pe Payat funcţionar diplomatic al unei terţe ţări care nu are dreptul să comenteze investiţii realizate în Grecia!

În plus, ruşii îşi întăresc prezenţa de afaceri în nordul Greciei cumpărând pământ, în special terenuri de construcţii şi suprafeţe din apropierea Muntelui Athos, locuinţe şi fabrici (au intrat de-a binelea în domeniul conservelor de fructe din zona Pella), finanţează construirea de biserici cu arhitectură rusească, iar la Alexandroupoli au reuşit deschiderea unui consulat onorific pentru o mai uşoară deservire a celor câtorva mii de „rusofoni”, conform presei de la Moscova, care s-au mutat acolo în timpul războiului din Abhazia, la începutul anilor ’90 ca „greci din diasporă” care menţin însă legături puternice cu Kremlinul.

În urmă cu cinci ani, chiar de 25 martie (Ziua Naţională a Greciei n.trad.) în oraş a participat la paradă şi un contingent al armatei ruse, deşi o cerere similară de participare a armatei ruseşti la marea paradă de la Salonic fusese respinsă în trecut de conducerea forţelor armate greceşti.

Guvernul a introdus şi Sfântul Munte în cadrul fluxului de bani ruseşti către manifestaţiile împotriva acordului cu FRI Macedonia şi a indicat public o mănăstire şi a lăsat să se scurgă în presă numele altor trei. Dumnezeu ştie ce anume exact s-a întâmplat, însă implicarea Rusiei în Grădina Maicii Domnului (Muntele Athos) este de mult timp şi rămâne puternică.

Planuri NATO

Payat vizitează adesea Alexandroupoli şi nu lasă loc de îndoială în legătură cu cine va fi noul proprietar al portului, de îndată ce se va pune în mişcare procesul de privatizare. „Am văzut la faţa locului portul Alexandroupoli şi ştiu că poate funcţiona ca punct strategic de transport” a declarat recent. Aliaţii occidentali nu sunt indiferenţi la nicio activitate rusească în acest oraş strategic pentru interesele lor, cu un port de o importanţă nevralgică şi cu o staţie de gaz lichefiat.

După ce occidentalii şi-au dat seama că „au păţit-o” cu portul Salonic, nu par dispuşi să facă acelaşi lucru şi cu porturile de la Kavala şi Alexandroupoli, mai ales cu cel din urmă, care este mult mai aproape de zonele cu risc ridicat. Portul Alexandroupoli, subliniază surse militare care cunosc planurile NATO, poate funcţiona ca poartă de tranzit pentru trupe, armament şi aprovizionare, în cazul inflamării conflictului din Ucraina şi în cazul unei eventuale închideri a strâmtorii Bosfor de către aliatul Rusiei, Turcia. Cu o bază de elicoptere la Alexandroupoli, dar şi cu o prezenţă în Bulgaria şi România, americanii şi NATO creează un „lanţ” militar la sud de Rusia pentru a consolida sentimentul de siguranţă în Ucraina şi pentru a supraveghea mai bine Marea Neagră şi strâmtoarea Bosfor. Ca răspuns, Moscova a creat în oraşul Nis din sudul Serbiei o bază pentru „scopuri umanitare” şi se pare că proiectează o altă bază la graniţa Serbia-România.

Traducerea Rador: Carolina Ciulu

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

5 comentarii

  1. Johanes, plateste ti datoria la ANAF!

  2. Sunt și rușii băieți buni. Măcar americanii la fel ca fmmpesede dacă îți dă la muie măcar te fac să îți placă ba chiar să mai ceri. Votați pesede ciuma roșie. P.S.-ca să fiu în trend cu postacii fmmpesedisti.

  3. In literatura de specialitate se vorbeste despre “eastern rimland” care porneste din nord, in tarile Baltice spre sud in Bulgaria si Grecia. Aceasta linie nord-sud, de-a lungul careia s-a tras “cortina de fier” reprezinta in continuare falia care separa UE de Rusia. Desi, Europa se intinde pana la m-tii Urali… deci si partea estica a Rusiei, inclusiv in jurul Moscovei este parte din Europa. Astfel, in baza acestei realitati RO s-ar afla cam la mijlocul distantei dintre vestul si estul Europei, respective nordul si sudul ei.

    Influenta si reconfigurarea zonelor hegemonice rusa si americana ramane “multi-dimensionala”: economica, politica, militara, si de intelligence/securitate. Nimic nu trebuia sa-i mai mire pe romani.

    Astfel, nu trebuie sa ne mire actiunile subversive rusesti in Grecia, tarile baltice sau SUA, dupa cum nu trebuie sa ne mire actiunile sub acoperire americane din lume, inclusiv din Ucraina si Iran. Dupa cum reiterau ambii presedinti la Helsinki, fiecare dintre ei cauta sa promoveze interesele strategice ale tarii sale.

    In plus, Trump nu-l considera pe Putin nici prieten, nici dusman ci doar un rival/competitor. La randul sau Putin intreba si el retoric la o intrebare care i s-a pus daca Trump are incredere in el sau el, Putin, are incredere in Trump.

    In alta ordine de idei, se pare ca G. Pyatt, ambasadorul american in Grecia promoveaza (si e normal?!) o politica anti-Rusia in Grecia. Insusi, R. Grindell, ambasadorul american in Germania sprijina miscarile de dreapta si nationaliste. Cat despre amestecul in treburile Greciei, e si firesc ca Pyatt sa fie criticat. Asa a facut-o si Trump atacandu-l pe Rouhani intr-un tweet zilele acestea. La fel o face si Klemm in Romania insa mai “soft”.

    In plus, acelasi Pyatt (https://en.wikipedia.org/wiki/Geoffrey_R._Pyatt) a fost ambasadorul american in Ucraina in timpul loviturii de stat din 2014, lovitura la care se pare ca a fost amestecata si SUA pentru inlaturarea presedintelui Yanukovich. Mai mult, ambasadorul Pyatt a fost prins in scandalul diplomatic in urma inregistrarii discutiei sale cu V. Nuland despre situatia din Ucraina, cand aceasta afirma “Fuck the EU” (https://www.reuters.com/article/us-usa-ukraine-tape/leaked-audio-reveals-embarrassing-u-s-exchange-on-ukraine-eu-idUSBREA1601G20140207). Cei doi, Nuland si Pyatt, au fost “arondati” in acelasi segment de timp in Ucraina.

    {Aici trebuie amintit ca ati facut greseli de ortografie cu privire la numele ambasadorului american!}.

    Din nefericire, Romania se afla din nou in “ochiul furtunii” geopolitice. Si din nou, va suferi dupa cum a facut-o si in cele doua razboaie sau mai devreme in secolele anterioare.

    Sa intelegem ca vor veni vremuri tulburi pentru Grecia mai ales ca se afla in coasta Turciei, aliat NATO si el, care doreste sa cumpere sisteme anti-racheta S400 de la rusi?

    Istoric vorbind Grecia este anti-Turcia iar Turcia este anti-Rusia. Insa si Grecia si Rusia, de-a lungul istoriei, s-au inteles avand aceleasi radacini religioase. Insa, au fost dusmane ante-89.

    Cat despre M-le Athos, e si normal ca rusii sa manifeste interes si pentru Gradina Maicii Domnului. Putin a fost acolo in lunile trecute. In aceasta logica se inscrie faptul ca ortodoxia este la fel de importanta pentru Putin ca si politica, intelligence, relatiile internationale. La discursul sau anual de la 1 martie in fata Adunarii Federale se aflau si Patriarhul Chiriil, alaturi de Medvedev, si alti clerici.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.