Alegerile anticipate nu pot avea loc concomitent cu alegerile locale din 2020. O decizie a CCR din 2012 interzice comasarea celor două tipuri de scrutin

Declanșarea alegerilor anticipate în 2020 odată cu alegerile locale este unul dintre scenariile de lucru ale actualei opoziții pentru a scăpa mai rapid de guvernul PSD. Curtea Constituțională a respins însă în 2012 o lege care prevedea comasarea alegerilor parlamentare cu cele locale.

E vorba despre o lege adoptată în decembrie 2011 prin asumarea răspunderii în Parlament de către guvernul Boc și atacată la CCR de USL. Legea prevedea organizarea concomitentă a celor două tipuri de alegeri, motivul invocat fiind nevoia unor economii la bugetul vlăguit de criza economică.

Curtea Constiuțională a respins însă argumentația guvernului și a declarat legea neconstituțională, invocând trei argumente principale:

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

– legea modifică procedura de desfășurare a alegerilor cu mai puțin de un an înainte de scrutin, ceea ce poate crea dificultăți autorităților
– legea determină dificultăți în exercitarea dreptului la vot (alegerile comasate presupun exprimarea opțiunii pe șase buletine de vot: Senat, Camera Deputaților, primărie, consiliul local, consiliul județean și președintele consiliului județean)
– legea restrânge dreptul de a fi ales (legea contestată prevedea că o persoană nu poate candida în același timp pentru funcția de primar și pentru un mandat de deputat sau de senator și nici pentru funcția de președinte al consiliului județean și pentru un mandat de deputat sau de senator)

”Pentru considerentele arătate, Curtea constată că legea criticată încalcă, în ansamblul său, dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) privitoare la obligația de respectare a Constituției, a supremației sale și a legilor și ale art. 37 privind dreptul de a fi ales, interpretate în concordanță cu prevederile art. 21 alin. (3) din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 25 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în această materie”, se arăta în decizia Curții Constituționale publicate în Monitorul Oficial din 3 februarie 2012.

Foto: InquamPhotos / Octav Ganea