G4Media.ro

Alegeri parlamentare Franța: va obține președintele Emmanuel Macron majoritatea absolută după turul…

foto: Adunarea Națională a Franței Facebook

Alegeri parlamentare Franța: va obține președintele Emmanuel Macron majoritatea absolută după turul 2 de scrutin? Fără această majoritate guvernarea în cel de-al doilea mandat îi va fi serios îngreunată

Duminică 19 iunie are loc cel de-a doilea tur de scrutin al alegerilor pentru Adunarea Națională în urma căruia vor fi aleși restul de 572 din cei 577 de deputați, după ce în primul tur fuseseră desemnați cinci.

Confederația centristă pro-prezidențială Ensemble (Împreună) este dată în frunte de sondajele realizată după primul tur de scrutin cu proiecții între 230 și 305 mandate, estimatul mediu fiind de 277 (față de 350 câștigate la alegerile din 2017), sub majoritatea absolută de 289.

Alianța stângii – Noua Uniune Populară Ecologică și Socială (Nupes), formată din Franța Nesupusă (LFI, stânga populistă), Verzii (EELV), Partidul Socialist (PS) și Partidul Comunist (PCF) este proiectată a deveni principala forță de opoziție cu între 140 și 225 de mandate, proiecție mediană 186.

Alianța de centru dreapta Republicanii (LR, neo-gaulliști), Uniunea Democraților și Independenților (UDI) și Diverși Dreapta (DVD) este dată cu între 40 și 80 de mandate, estimat mediu 62.

Reunirea Națională (RN, dreapta populistă) este dat cu între 22 și 50 de mandate cu o predicție mediană de 37.

În ceea ce privește componența politică a turului 2 ea este următoarea:

– 271 dueluri Ensemble – Nupes

– 107 dueluri Ensemble – RN

– 59 dueluri Nupes – RN

– 25 de dueluri LR – Nupes

– 24 dueluri LR – RN

– 18 dueluri Ensemble – LR

– în trei circumscripții candidații Nupes au rămas singuri, contra-candidații lor disidenți de stânga retrăgându-se din competiție

– Șapte circumscripții în care au loc triunghiulare între candidați care au depășit 12,5% din totalul înscrișilor în turul 1. În patru dintre acestea va fi o competiție Ensemble – Nupes – RN, în două Ensemble – Nupes – LR, iar în altul vor confrunta doi candidați ai stângii (Nupes și un disident) cu un candidat Ensemble.

Importantă va fi și mobilizarea electoratului, care la primul tur s-a prezentat într-un procent de doar 47,5% (record negativ pentru un scrutin parlamentar), dar e puțin probabil să se înregistreze o creștere semnificativă, dat fiind că acestea este al patrulea scrutin în două luni (după cele două prezidențiale din aprilie), în plus Franța este confruntată cu un val de căldură neobișnuit pentru această perioadă, ceea ce nu încurajează lumea să iasă la vot.

Ce se întâmplă însă dacă, așa cum par a prezice sondajele, Ensemble nu obține majoritatea absolută de 289 de mandate? În virtutea faptul că pe timpul celei de-a Cincea Republici Franceze (după 1958) nu a existat nicio coaliție guvernamentală post-electorală și un singur guvern minoritar (PS între 1988 – 1993, care a guvernat cu sprijin din partea PCF), metoda cea mai la îndemână, practicată și în 2017 ar fi racolarea de deputați: fie dintre cei de stânga disidenți, fie de la LR sau chiar din rândul Nupes, EELV sau PS, care nu sunt încântați cu statutul de subalterni ai LFI.

În caz că nu se reușește formarea unui sprijin majoritar în Adunarea Națională, atunci președintele Macron și prim ministra Elisabeth Borne vor trebui să găsească o “majoritate de idei” de la proiect de lege la proiect de lege.

Cum este exclus orice sprijin din partea Nupes sau RN ostile din principiu politicii economice macroniste, pe care o consideră neo-liberală, rămâne doar o apropiere de LR, care în principiu sunt de acord cu unele reforme mai dure, cum ar fi mărirea vârstei de pensionare de la 62 la 65 de ani, față de care dreapta și stânga populistă ridică o opoziție vehementă.

Potrivit sondajelor majoritatea electoratului dorește ca președintele Macron să nu beneficieze de o majoritate în Adunarea Națională. O situație în premieră după 2002, când mandatul prezidențial a fost redus la cinci ani și aliniat celui parlamentar, cu cele două scrutine având loc succesiv și la un scurt interval de timp.

Această dorință electoratului este reflectată și în proiecțiile pentru Adunarea Națională. Dar potrivit proverbului care își are originea în fabulele lui Esop acum aproape 2.300 de ani, alegătorii francezi ar trebui să aibă grijă ce-și doresc, ca nu cumva să se împlinească…

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

2 comentarii

  1. Da, daca va inceta odata cu „Rusia nu trebuie umilita” poate o sa fie sustinut ca lumea si nu va mai fi privit ca un papa-lapte.

    • Afirmație complet eronată care n-are nici cea mai vagă legătură cu motivațiile votului din Franța. Dacă ar fi așa, cei care ar avea de suferit electoral primii primii ar fi principalii rivali ai lui Macron, Jean Luc Melenchon care vrea să scoată Franța din NATO și care a fost acuzat de atitudine de complezență față de agresiunea Rusiei și Marine Le Pen care nu doar că nu dorește umilirea Rusiei, ci vrea un parteneriat european după Război cu Moscova, iar partidul ei încă mai replătește un credit de la o bancă din Ungaria obținut prin bunăvoința lui Putin.