Eurostat: Speranța de viață în România e cu peste 7 ani mai mică decât în UE. Medicul de familie Rodica Tănăsescu: E o speranţă de viaţă bună faţă de cât de puţine programe de prevenţie avem

Speranţa de viaţă a scăzut uşor în toată Uniunea Europeană. Media este de peste 80 de ani, cu peste 7 ani mai mare decât în România, relatează tvr.ro potrivit unui raport Eurostat. Este o situație generată de pandemie, dar sociologii spun că din acest an va fi un trend invers, de creștere a acestui indice care arată starea de sănătate a populaţiei. România putea sta și mai rău în lipsa unor programe de prevenţie pe termen lung, spune medicul de familie Rodica Tănăsescu.

Până în 2019, speranţa de viaţă a crescut treptat în toată Europa. Dar pandemia şi toate efectele ei au dus la scăderea acestui indice. Cel mai ridicat nivel e atins acum de Spania, una dintre țările cele mai lovite de Covid. România e la capătul clasamentului, din nou, după Bulgaria. În 2021, speranța medie de viață era de 72, 8 ani, cu 7 ani mai mică decât media din Uniunea Europeană.

 „Chiar este o speranţă de viaţă bună faţă de cât de puţine programe de prevenţie au fost în România, pentru că aproape nu au fost programe susţinute şi constante, faţă de atitudinea atât de refractară a unei părţi susţinute din populaţie împotriva controalelor medicale preventive, vaccinării, unui stil de viaţă sănătos. Toate aceste lucruri costă”, consideră medicu de familie Rodica Tănăsescu.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Ce informații de pe etichetele produselor ne sunt de ajutor

6:02

Cum putem scăpa de algoritmii nedoriți de pe rețelele de socializare

6:38

Alina Pătrăhău „dăruiește aripi” copiilor bolnavi

6:05

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Prevenţia înseamnă fie și o amânare a declanșării unei boli, dar şi educaţie medicală. Datele oficiale indică și o diferență de aproape 6 ani între speranța de viață a bărbaților și cea a femeilor. Aici, România e chiar pe primul loc.

„Bărbații merg mai rar la doctor și, de exemplu, dacă îi doare un picior, amână să se ducă să facă intervențiile și testările, în timp ce femeile sunt mai atente la sănătatea lor, oarecum și diferențelor fiziologice, merg mai des la ginecolog și ajung să facă analize mai des decât bărbații”, spune Bogdan Voicu, Institutul pentru Calitatea Vieții, conform tvr.ro.

Unul dintre factorii luați în calcul la speranța de viață este rata mortalitații infantile. Între 2011 și 2021, rata mortalității infantile în UE a scăzut de la 3,8 decese la 1 000 de născuți vii la 3,2 decese la 1 000 de născuți vii. Atunci când se extinde analiza la ultimii 20 de ani, rata mortalității infantile s-a redus aproape la jumătate. În 2021, cele mai mari rate ale mortalității infantile din UE au fost înregistrate în Bulgaria și în România .

În România, cea mai mică speranță de viață la naștere s-a înregistrat în jumătatea de este a țării, relatează tvr.ro