VIDEO Premierul Bolojan, conferință de presă la 100 de zile de la preluarea guvernării: Am evitat practic intrarea în incapacitate de plată / Impozitul pe cifra de afaceri trebuie reanalizat / Suntem pe cale să găsim formula constituțională pentru a interzice cumulul pensiei cu salariul

Coaliția de guvernare va adopta, săptămâna viitoare, o decizie finală în privința reducerilor de personal la nivelul administrației locale, a declarat vineri premierul Ilie Bolojan, într-o conferință de presă la 100 de zile de la preluarea guvernării.

“Dar pe administrație lucrurile sunt, practic, rezolvate. Eu sper că, în afară de discuția legată de cuantumul de reducere – pe care toți colegii îl recunosc că este o necesitate, doar forma în care se face acest lucru e de discutat -, săptămâna viitoare vom avea o decizie finală”, a spus primul ministru.

În ceea ce privește pachetul trei de reforme, care ar urma să vizeze administrația centrală, Ilie Bolojan și-a exprimat speranța că și acest pachet va fi definitivat “în perioada următoare, o săptămână – două”.

G4Media transmite VIDEO și LIVETEXT cele mai importante declarații ale premierului Ilie Bolojan:

Întrebări din partea presei

Reporter: Ați vorbit mai devreme despre stocurile de energie și despre facturile românilor. În momentul de față, facturile românilor sunt chiar duble după ridicarea plafonării prețului la energie. Ministrul Bogdan Ivan propune un proiect de lege prin care să fie instituit un mecanism pentru oamenii care au un venit între 2.500 și 3.000 de lei și, de asemenea, aceștia să aibă un preț maxim de un leu per kilowatt oră. Dumneavoastră susțineți acest proiect de lege și dacă da, de când s-ar putea aplica, totuși, astfel încât să vedem facturile românilor că ar putea să scadă?

Ilie Bolojan: Formulele de sprijin în orice domeniu trebuie date, într-adevăr, la cei care au absolută nevoie. Pentru a scădea prețul energiei, atât pentru cetățeni, cât și pentru companii, trebuie să avem mai multă producție, trebuie să avem capacitate de stocare mai mare pentru a echilibra lucrurile, e nevoie să avem o piață funcțională și, de asemenea, să ne asigurăm că cei care sunt operatori în acest domeniu acționează corect. Nu am discutat cu domnul ministru acest lucru, văd despre ce este vorba, dar pentru a rezolva probleme pe fond, acestea sunt măsurile care trebuie avute în vedere. Nu se vor vedea rezultatele de pe o zi pe alta, dar trebuie să corectăm lucrurile care s-au acumulat negativ în acești ani. Vă mulțumesc!

Reporter: ractic, după 100 de zile de când sunteți la Palatul Victoria, a fost bifat cu adevărat doar primul pachet de măsuri, cel legat de taxe și impozite, restul, independent unele de voința dumneavoastră, sunt blocate, cum ar fi pensiile speciale ale magistraților. Reforma administrației locale nu este nici astăzi agreată în coaliție, deci adevăratele reforme sunt încă în așteptare. V-aș întreba, în primul rând, dacă sunteți mulțumit de ce ați realizat în aceste 100 de zile și, concret, în pachetul 3, vom vedea interdicția cumulului pensie-salariu la stat, va fi extins mecanismul pentru celelalte pensii speciale și pensionarea anticipată, reducerea ei, va fi cuprinsă în pachetul 3 și când?

Ilie Bolojan: Atunci când ești într-o coaliție de patru partide, deciziile nu se iau foarte ușor. Și dacă, de exemplu, am fi avut un singur partid în guvernare, sigur anumite decizii ar fi fost luate mai repede, dar aceasta este realitatea pe care nu o putem ocoli. Uneori dezbaterea este bună, pentru că ies, poate, cele mai bune idei dintr-o dezbatere. Şi da, eu cred că, în condițiile date, poate puteam face mai mult dacă eram mai coerenți, dacă eram mai solidari între noi și dacă acționam ceva mai hotărât. Dar pe administrație lucrurile sunt, practic, rezolvate. Eu sper că, în afară de discuția legată de cuantumul de reducere – pe care toți colegii îl recunosc că este o necesitate, doar forma în care se face acest lucru e de discutat -, săptămâna viitoare vom avea o decizie finală. Cu cât mai repede se clarifică și celelalte aspecte care țin de administrația centrală – care și ea trebuie să intre în acest pachet – și celelalte puncte pe care vi le-am prezentat, cred că poate fi făcut cât mai repede un pachet 3, în așa fel încât, în această lună, să-l putem adopta. Cu cât aceste decizii, care înseamnă lucruri corecte pentru oameni – reduceri de cheltuieli -, se adoptă mai repede, cu atât evităm o situație în care cheltuielile care vin din urmă – pentru că aceste cheltuieli sunt fixe, sunt structurale, și dacă nu sunt reduse, practic, câștigurile pe care le încasăm suplimentar din taxe și impozite sau alte reduceri pe care le-am făcut deja, sunt consumate de aceste cheltuieli fixe -, cu atât este mai bine. Sper ca în perioada următoare, o săptămână – două, să avem și acest pachet definitivat.

Reporter: Cumulul pensie-salariu și toate lucrurile despre care vorbiți, pensionarea anticipată, sunt cuprinse în pachetul 3?

Ilie Bolojan: Da. Vă rog.

Reporter: Pentru toate aceste planuri de viitor pe care le-ați enunțat, e nevoie de sume importante de bani, una din surse o reprezintă problema aceasta a economisirii pe zona de reduceri de cheltuieli. Ați enunțat câteva dintre măsurile din primul pachet de măsuri – plafonare salarii, reduceri de sporuri. Doream să aflu cât credeți că ați reușit să economisiți pe această zonă, iar pe zona de administrație, reduceri cheltuieli, administrație locală, administrație centrală, comasări, desființări de autorități, dacă aveți o estimare cât doriți să faceți economisiri, pentru că toată lumea s-a centrat pe numărul de angajați care dispar din sistem. Şi o întrebare de follow-up. Ați enunțat anul acesta, în luna iunie, dacă mi-aduc aminte, la finele lunii iunie, posibilitatea reducerii subvențiilor cu 40% pe anul viitor, recent ați spus că ar fi nevoie și de o reducere a subvențiilor cu 10%, la rectificare nu am văzut nimic. Nu am văzut niciun act normativ care să susțină această idee a reducerii subvențiilor de atunci și până în prezent, pentru că, pentru a reduce aceste subvenții, e nevoie de modificarea Legii finanțării partidelor politice. Dacă vom avea, cât de curând, și un astfel de act normativ pe această temă. Mulțumesc!

Ilie Bolojan: Deci, subvențiile se stabilesc prin buget. Când va veni bugetul, se vor stabili pentru anul viitor. Pentru anul acesta, vom mai avea o rectificare și poate se ajunge la un consens ca, pe ultima lună, de exemplu, să nu se mai acorde subvențiile, ceea ce înseamnă o reducere de 10%. În ceea ce privește efectele acestor măsuri, ele se văd, în principal, anul viitor, pentru că, așa cum am explicat, anul acesta, aplicându-se doar pe 2-3 luni de zile, nu au cum să se vadă. Practic, din efectele pe anul viitor, aceste măsuri vor fi de aproximativ 1% din PIB, cel puțin. În ceea ce privește reducerile din administrație, dacă am calcula o reducere de aproximativ 10% pe administrația locală și pe cea centrală, ceea ce este fezabil, fără niciun fel de probleme, ar însemna cel puțin 10 miliarde de lei. Vă rog.

Reporter: Iertați-mă, domnule premier, legat de subvenții, am vorbit și la Ministerul Finanțelor şi se spune că, fără să se schimbe legea aflată în vigoare, nu se poate face nicio modificare la rectificare doar pe zona de rambursări, nu și pe zona de subvenții partide. De aceea insist, dacă se va lucra pe legea actuală pentru a se reduce, pentru că susțin cei de la Ministerul Finanțelor – fără această modificare, nu pot să opereze nicio reducere a subvențiilor prin rectificări bugetare.

Ilie Bolojan: V-am răspuns, e nevoie de acord și se poate face orice fel de modificare. Vă rog.

Reporter: Ați spus la începutul conferinței că nu se pot lua decizii ușor în coaliție pentru că este formată din patru partide. Aș vrea să vă întreb, în primul rând, cât de solidă este coaliția astăzi și, în al doilea rând, cu cine colaborați mai bine, cu cei de la USR, cu cei de la PSD, cu cei de la UDMR?

Ilie Bolojan: Fiind premier şi, practic, reprezentând această coaliție, am căutat întotdeauna să colaborez bine cu toate partidele, cu toți liderii, cu toți miniştrii, indiferent de partidul din care fac parte şi nu mă apuc acum să fac clasamente şi să dau note pentru că nu ar fi corect faţă de colegii noștri. Fiecare, într-o manieră sau alta, și-a adus aportul la ceea ce a făcut guvernul în această perioadă. În ceea ce privește soliditatea coaliției, ea este testată atunci când sunt voturi în parlament, când sunt moțiuni, când sunt asumări de răspunderi și în actul guvernamental zi de zi. Trebuie să mai lucrăm la acest lucru, dar gândiți-vă că sunt patru partide cu istorii diferite, cu conflicte în anii trecuți și nu este foarte ușor să asiguri o abordare coerentă și să cazi de acord pe foarte multe detalii care țin de aceste proiecte.

Reporter: Aș vrea să revin la subiectul privind finanțarea partidelor, pentru că am văzut că în Germania partidele politice primesc 0,85 de euro pentru fiecare vot obținut. Comparativ, în România, anul trecut, PSD a obținut pentru două milioane de voturi 15 euro pentru fiecare vot obținut și PNL pentru 1,3 milioane de voturi 18 euro pe vot, adică sume de 20 de ori mai mari decât în Germania când vine vorba de performanța politică. Şi aș vrea să vă întreb, pentru că dvs. spuneți că măsurile guvernului sunt bazate pe performanță și eficiență, dacă dvs. considerați că tăierea a 10% din subvenție este comparativă sau se poate spune că este bazată pe aceleași criterii ca tăierile din celelalte domenii.

Ilie Bolojan: Da. Ați făcut o comparație legată de anul electoral când alocările au fost cele mai mari și față de acest an electoral, dacă vă aduceți aminte, când s-a format bugetul, a fost o tăiere de 40%. Dar eu am mai spus, cred că partidele politice din România pot funcționa cu subvenții mai mici de la bugetul de stat, sunt un susținător al acestei abordări, dar, din nou, în afară de procente, trebuie să ne gândim la sume și la efecte. Una este să lucrezi pe spații mari, și acolo 5% are un efect de multiplicare foarte mare, și alta este să iei un punct și să aplici un anumit procent sau altul, pentru că efectele sunt total diferite. Cu ceea ce sunt de acord este că atunci când ești într-o perioadă de restriște, de reduceri de cheltuieli, toți, inclusiv partidele politice, parlamentarii și toți cei care s-au comportat într-un anume fel, au avut niște sume normale în anii trecuți, trebuie să fie parte la acest efort și sunt convins că se va ajunge la o soluție pentru a se veni cu o corecție suplimentară față de ceea ce a fost până acum. Vă mulțumesc, vă rog.

Reporter: Domnule prim-ministru, ați vorbit despre nevoia de investiții în România. Raportul din septembrie al Departamentului de Stat al SUA privind mediul investițional din țara noastră arată o percepție covârșitoare în rândul investitorilor americani în ceea ce privește corupția generalizată, se plâng de corupția din mediul guvernamental, din mediul de afaceri din România, menționează în primul rând serviciul vamal și funcționarii. Împărtășiți această evaluare a Departamentului de Stat al SUA și care sunt măsurile pe care le aveți în vedere pentru a reduce această percepție?

Ilie Bolojan: Nu trebuie să reducem percepția, ci trebuie să reducem realitățile, dacă ele sunt. Și în mod evident, dacă nu ne-am încasat taxele și impozitele decât parțial, dacă avem o evaziune fiscală uneori în stil mare, acest lucru nu se poate face decât cu oameni care tolerează aceste lucruri, din sistem, deci cu oameni care, într-o formă sau alta, directă sau indirectă, sunt implicați în diferite scheme de corupție. Și orice măsură care duce la debirocratizare, la simplificare, la digitalizare, va duce, sistemic, la reducerea acestor posibilități, iar acolo unde măsurile administrative nu au efect, parchetele și instituțiile care au competențe să vâneze astfel de oameni, trebuie să-și facă datoria și eu voi susține și tot ce am făcut până acum, am susținut în permanență aceste măsuri, în așa fel încât să avem o administrație cât mai curată, cât mai corectă în relația cu cetățenii, cu investitorii, că sunt străini, că sunt români, pentru că corupția este totuși un cost social care nu ne ajută. Nu trebuie să spună altcineva, ci trebuie s-o constatăm noi zi de zi şi uneori românii o constată. Dar asta e o acțiune care trebuie dusă, sistematic, pe mai multe planuri și fiecare autoritate care are responsabilitate într-un domeniu, trebuie să-și facă datoria. Vă mulțumesc, vă rog.

Reporter: Domnule Bolojan, în luna august spuneați, citez: „Transparența este un principiu care stă la baza funcționării acestui guvern”. Înainte de fiecare conferință de presă, inclusiv înainte de această conferință, suntem anunțați că suntem constrânși de timp și, în consecință, este constrâns inclusiv numărul întrebărilor și înțelegem că scaunul de premier este întotdeauna ocupat de un om ocupat, la fel cum s-a întâmplat și cu predecesorii dumneavoastră, care, totuși, au găsit timp să răspundă la toate întrebările presei. La ultima conferință de presă, atunci când un coleg a insistat să-i răspundeți la singura întrebare pe care ați permis să o spună, ne-ați amenințat că veți pleca din conferința pe care chiar dumneavoastră ați organizat-o. Voiam să vă întreb, domnule Bolojan…

Ilie Bolojan: Vă rog să-mi adresați întrebarea, dacă vreți…

Reporter: Sigur. Voiam să vă întreb, domnule Bolojan, când vom vedea transparența pe care o promiteți încă de la începutul mandatului, când veți răspunde inclusiv la întrebările incomode?

Ilie Bolojan: Faptul că, în calitate de premier, organizez periodic conferințe de presă, este o dovadă cât se poate de clară că răspund la orice fel de întrebare. Dar dacă vreți să vă întrebați, vă răspund, dacă doriți să țineți discursuri ideologice, vă ascult cu tot respectul, dar nu rezolvăm nimic.

Reporter: Nu cred că ați venit cu această precizare la întrebările colegilor mei.

Ilie Bolojan: Vă rog.

Reporter: Domnule premier, vă puteți implica în rezolvarea blocajului din justiție care afectează numeroși cetățeni prin faptul că magistrații nu se prezintă în instanțe sau, în fine, aleg doar procesele pe care le consideră urgențe?

Ilie Bolojan: Personal nu am ce să fac pe această chestiune, dar consider că Ministerul Justiției poate să inițieze un dialog cu magistrații, cu CSM-ul, pentru că, dacă activitatea este suspendată parțial, moral ar fi ca și salarizarea să fie suspendată parțial. Altfel, nu cred că este în regulă și nu este un aspect de respect pentru cetățenii români, dintre care unii dintre ei depind de o sentință sau de alta și au nevoie de un serviciu public, așa cum toate celelalte instituții trebuie să asigurăm un serviciu public decent, din respect pentru cetățenii.

Reporter: Domnule premier, ați vorbit despre faptul că măsurile pe care le-ați adoptat în aceste 100 de zile de mandat se vor vedea foarte bine anul viitor, dar ați fost și criticat în aceste prime 100 de zile de mandat pentru faptul că aceste măsuri de austeritate au fost luate mai mult pe spatele celor mai vulnerabile categorii, și mai ales pe spatele mediului privat. Așa că întrebarea mea pentru dumneavoastră e foarte, foarte, foarte simplă. Măsurile pe care le-ați luat sunt doar un leucoplast, care nu rezolvă problema, care încă supurează, cu privire la corupția despre care au amintit și colegii mei sau sunt măsuri reale? Cum rămâne cu mare evaziune, cu persoanele fizice sau juridice care caută în continuare să fenteze sistemul fiscal?

Ilie Bolojan: Niciun guvern nu poate în 3 luni de zile să corecteze lucruri care s-au acumulat în ani de zile, dacă suntem realiști. Nici la o redacție nu puteți corecta în 3 luni de zile lucruri care s-au adunat în timp, nu puteți schimba ratingul, ca să ne înțelegem foarte bine, de pe o zi pe alta, vă trebuie timp. În această perioadă, așa cum am spus, am acționat după niște urgențe care erau impuse de realitate și au fost adoptate aceste măsuri, unele care sunt prin pachete asumate prin răspundere, altele prin hotărâri de guvern, altele prin muncă zi de zi, care nu a fost, să spunem, prezentată public. Poate că ordinea în care am lucrat ar fi trebuit să fie diferită, dar asta s-ar fi putut pune în practică dacă am fi avut timp. Cum nu am avut timp, cum am fost pur și simplu într-o situație de presiune, am luat măsurile care au fost impuse de realitate. Si, da, aveți dreptate, trebuie să continuăm și unul din elementele mele de insistență în permanență este reducerea de cheltuieli, pentru că doar în felul acesta, cele 30 de miliarde de euro pe care România le cheltuie anual, mai mult decât își poate permite, care înseamnă diferența dintre cheltuieli și venituri, doar în felul acesta vor putea fi compensate. Altfel, dacă nu ne vom reduce cheltuielile, ceea ce am făcut până acum ar putea să fie, într-adevăr, un bandaj, reducerea de cheltuieli este absolut necesară, ea va veni să echilibreze lucrurile care au fost făcute și dacă o aplicăm așa cum se cuvine, sunt convins că de anul viitor lucrurile le veți vedea într-o altă dinamică. În ceea ce privește măsurile care țin de transparență, de onestitate, de seriozitate, de lipsă de corupție în administrația publică, în general, și aceste lucruri trebuie puse în practică. Prin ceea ce am făcut, prin aceste măsuri care au fost adoptate, ele sunt un pas important, dar nu doar Guvernul este singurul responsabil pentru aceste lucruri. Când există un caz scandalos, dacă într-un termen scurt am vedea o anchetă rapidă și o condamnare fără echivoc, cu siguranță, oamenii s-ar gândi dacă mai fac astfel de lucruri. Dacă constatăm că peste un anumit număr de ani o faptă s-a prescris, vă dați seama nici efectul social de descurajare nu mai este cel pe care îl avem, sau chiar și o condamnare, dar după foarte mulți ani, nu mai are același efect.

Reporter: Păi asta vedem acum.

Ilie Bolojan: Deci aici este un mix de măsuri și fiecare autoritate trebuie să-și asume răspunderea pentru zona pe care o are în competență și să facă ceea ce este necesar. Cât voi deține această poziție, din această poziție, voi uza de toate prerogativele pe care le am ca să împing lucrurile într-o direcție normală, să avem o administrație transparentă, eficientă, cu cât mai puțină corupție și în serviciul oamenilor. Vă rog.

Reporter: Domnule premier, în cele 100 de zile de mandat, ați vorbit de multe ori de termenul de echitate. Unde este echitatea în condițiile în care ați tăiat bani de la mame, de la pensionari, de la studenți, de la toată lumea prin creșterea de TVA? În schimb, ne împrumutăm cu 17 miliarde de euro, banii pentru înarmare prin programul SAFE. Înțelegem că este un război la graniță, dar omul de rând se uită la veniturile sale. Ce îi răspundeți unui pensionar, unui angajat, unei mame care vă întreabă de echitate? Mulțumesc.

Ilie Bolojan: Da, sunt două aspecte: prima, legată de premisele de la care ați plecat. CASS-ul este o sursă de venit pentru Casa de Sănătate, care trebuie să asigure servicii decente pentru toți cei care ajung la un medic în România. Ori nu poți să ai servicii medicale gratuite nici pentru pensionari, nici pentru oameni cu probleme de invaliditate, nici pentru mame, nici pentru adulți, nici pentru copii, dacă sistemul nu este finanțat. Ori dacă ai doar 6,3 milioane de contribuabili, cum aveam, și 16,5 milioane de beneficiari, nu funcționează acest sistem. Să știți că niciun vehicul media nu funcționează dacă nu are venituri. E foarte simplu. Nicio familie nu poate să cheltuie mai mult decât are, trebuie să aibă niște venituri. Deci, aceste măsuri au fost niște măsuri corecte, dar încercarea de a le suprapune pe un alt domeniu, care este total diferit și anume apărarea țării noastre și o graniță sigură în Europa de Est, în așa fel încât când este Ziua Marinei, oamenii să stea liniștit pe faleză și nu să le cadă bombele – la Constanța este liniște, la Odessa cad bombele – asta înseamnă că această apărare are un cost și acest cost înseamnă că trebuie gândit cum îl acoperim, iar această formulă, prin care în loc să luăm credite la nivel de piață, mult mai dezavantajoase, putem beneficia de un credit gândit de Uniunea Europeană cu dobânzi de cinci ori mai mici față de cele de piață, cu o perioadă de grație de 10 ani, cu o perioadă de rambursare de 40 de ani, ar fi fost o eroare să nu-l accesăm dacă n-am fi avut niciun deficit și aveam suficient în numerar, nu trebuia să luăm acest credit. Dar în condițiile în care suntem, vă rog să verificați și celelalte țări din estul Europei ce au făcut, iar a încurca datele problemei nu are nicio legătură cu realitatea, doar cu abordări, din nou, tot de tip ideologic. Consider că accesarea creditului SAFE de către România a fost o decizie corectă, iar asigurarea dotărilor pentru armata noastră la un nivel care să ne permită să avem o graniță păzită în zona de est este un element de siguranță pentru cetățenii noștri și o asumare de către țara noastră a responsabilităților pe care le avem pentru cetățeni. Vă mulțumesc.

Reporter: Bună ziua! În primul rând, aș vrea să vă întreb dacă săptămâna viitoare veți da hotărâre de guvern pentru organizarea alegerilor în Capitală.

Ilie Bolojan: Dacă se va decide această situație, se va da. Așteptăm să se ajungă la o poziție comună pe această problemă. Vă rog.

Reporter: În completare, de ce depinde, în ce constă poziția comună, în găsirea unui candidat comun sau în agrearea unei date?

Ilie Bolojan: Da, cred că este bine ca în afara problemelor pe care le avem, legată de susținerea unor astfel de proiecte mari, din care unele nu sunt populare, știți foarte bine acest lucru, și asta rezultă și din întrebările pe care mi le puneți, dacă se mai introduce și un factor suplimentar de tensiune, există riscul ca lucrurile să se complice și mai mult. Din punctul acesta de vedere, chiar dacă eu personal consider că alegerile ar trebui organizate cât mai repede, în așa fel încât să fim în spiritul legii și să avem un primar cu un mandat stabil în Capitală, pentru că întotdeauna un interimat, indiferent unde este el, nu are autoritatea unui primar care are zeci de mii sau sute de mii de voturi în cazul Bucureștiului în spate, dar aici v-am spus, e o problemă de realitate politică și dacă nu se va ajunge la un acord, a forța lucrurile n-ar face decât să tensioneze și mai mult situația din coaliție, ceea ce nu cred că ar fi bine.

Reporter: Și acum, dacă îmi permiteți, pe proiecte, în programul de guvernare spunea foarte clar că aveți în vedere o reducere cu 20% a personalului din administrația centrală, acum vorbiți despre 10 și aș vrea să vă întreb de ce această schimbare. Şi doi, în reforma fiscală din pachetul 2 a fost inițial eliminat acel impozit minim pe cifra de afaceri, care spuneți acum că ar trebui revizitat, reanalizat, apoi a reapărut la insistențele social-democraților. Deci, până la urmă, ce facem cu el, îl păstrăm, îl eliminăm, ce mai analizăm la el, dacă în primă fază am analizat și ne-am sucit?

Ilie Bolojan: În momentul de față, acest impozit a rămas așa cum a fost, deci nu s-a schimbat nimic.

Reporter: Deși a fost în plan eliminarea lui.

Ilie Bolojan: Au fost discuții legate de reașezarea lui, de regândirea lui, dar cred că până la finalul anului, până vom definitiva prevederile care vor intra în vigoare de anul viitor, trebuie să ne gândim cât se poate de bine, iar în materie de legislație fiscală e bine să facem lucrurile predictibil, să nu le facem pe picior, pentru că firmele au nevoie să-și pregătească bugete, să-și facă calcule și atunci când decizi dacă vii cu o investiție, de exemplu într-o țară sau alta, aceste investiții se iau cu un an de zile înainte, deci orice măsură de genul acesta va genera efecte nu în 2026, ci eventual în 2027. Vom vedea în ce măsură se ajunge la o concluzie pe tema asta, dar în toate discuțiile pe care le-am avut cu marile companii, cu cei care ar fi dorit să investească în România, acest impozit a fost întotdeauna pus pe tapet ca o problemă pe care ar trebui să o clarificăm. În ceea ce privește aspectele legate de reduceri, nu procentele sunt o problemă, ci un calcul corect al posturilor este problema. Pot fi instituții în care s-ar putea să constați că n-ai nevoie de instituție, că poate nu-și justifică activitatea anumite paralelisme, agenții, autorități, pot fi situații în care numărul de posturi poate este deficitar sau pot fi situații în care numărul de posturi este excedentar și v-am spus, am făcut o analiză, știți datele de la Cancelarie, de exemplu, sau de la Protecția Consumatorilor, unde reducerile sunt între 20 și 40%. Deci, nu procentele sunt problema, ci calculul corect, în așa fel încât să avem o instituție eficientă.

Reporter: Dacă măsurile luate până acum nu vor avea efectul scontat, ne putem gândi, pentru 2026, să fie luată în calcul o nouă creștere a TVA și alte taxe să fie crescute, de exemplu, impozitul pe venit?

Ilie Bolojan: Am mai răspuns la aceste întrebări. Nu există astfel de calcule și niciun fel de intenție pe tema asta. Ceea ce trebuie să facem este să ne încasăm impozitele care au fost deja stabilite, să ne limităm cheltuielile și să reducem acolo unde este absolut necesar. Avem încă spații mari pentru a reduce cheltuielile și toți banii care vor fi reduși de la cheltuieli sau înseamnă mai puțini bani pentru dobânzi, sau înseamnă niște bani în plus la investiții. Acestea sunt elementele de bază, dar nu avem în calcul deloc formule care să însemne creșteri de impozite anul viitor. Vă mulțumesc foarte mult pentru prezența dumneavoastră. Să aveți o zi bună!

Declarațiile premierului Bolojan:

• Se împlinesc 100 de zile de când acest guvern a depus jurământul. Așa cum știți, am preluat această responsabilitate pe fondul unei crize bugetare, iar până acum am luat măsurile care s-au impus, care erau absolut necesare pentru a recâștiga credibilitatea financiară a României, pentru că fără aceste măsuri am fi fost într-o situație dificilă, care ar fi avut consecințe grave asupra cetățenilor țării noastre.
• Am evitat, practic, intrarea în incapacitate de plată, pe fondul deficitelor de peste 9%, pe fondul celor mai mici venituri din PIB din Uniunea Europeană – noi aveam puțin, peste 30% față de media de peste 40%, și pe fondul cheltuielilor supradimensionate, cu peste 30 de miliarde de euro anul acesta și anii trecuți. Iar agențiile de rating au confirmat că am făcut ceea ce este necesar și a fost un prim pas pentru a recâștiga încrederea în România și, cred eu, și pentru a recâștiga încrederea cetățenilor noștri, spunându-le adevărul.
• Nu a fost, practic, o austeritate ceea ce s-a făcut, ci cred că au fost niște măsuri de responsabilitate, care trebuiau puse în practică. Și, așa cum știți, a fost nevoie să creștem veniturile fiscale și să luăm măsuri pentru îmbunătățirea colectării. Erau cele mai mici, dar, mai rău, nu ne încasam, într-o bună măsură, aceste taxe. Și propunerile care au fost adoptate, cele care sunt inclusiv în pachetul 2 – și sper să fie validate de Curte în perioada următoare -, nu fac decât să întărească capacitatea ANAF-ului de a încasa aceste impozite, să închidă portițele, să nu mai permită existența firmelor fantomă, și așa mai departe.
• A trebuit, în această perioadă, să limităm și să reducem cheltuielile publice. Măsurile care au fost adoptate legate de plafonarea salariilor, de reducerea unor sporuri, de reducerea cheltuielilor, au fost un prim pas absolut necesar, care trebuie continuat în perioada următoare. Am început să corectăm nedreptățile și lucrurile care nu mai sunt suportabile pentru cetățenii țării noastre și nu mai sunt sustenabile din punct de vedere al funcționării unei economii normale, de la aspectele care țin de câștigurile nejustificate în anumite autorități, până la măsurile care țin de magistrați.
• Am făcut ordine în investiții în această perioadă, în așa fel încât să le și putem continua, dar să ne și încadrăm în anumite anvelope financiare. Aveam supracontractări importante pe toate domeniile, nu exista o anumită prioritizare. Prin măsurile care au fost adoptate, aceste investiții sunt continuate în cea mai mare parte; în principal, este vorba de proiectele care sunt finanțate din fonduri europene, iar cele care sunt finanțate din bugetele naționale au fost prioritizate sau urmează să fie finanțate doar cu asigurarea cofinanțării de către autoritățile locale. În felul acesta, vom evita să avem investiții supradimensionate sau alocate în localități unde nu mai există activități sportive, cum este cazul stadioanelor, de exemplu.
• Ne-am asigurat că vom avea în continuare acces la fonduri europene. Gândiți-vă că eram în situația de suspendare a fondurilor europene și nu doar că am evitat această suspendare, asigurând continuarea investițiilor, dar mai mult, am renegociat programul PNRR, care era amânat și eram într-o stare în care intram într-un blocaj, am renegociat jaloanele în așa fel încât să nu ne pierdem în finanțările și să putem face anul acesta încă o cerere de plată, iar în ceea ce priveşte programul de apărare, programul SAFE, am negociat în această perioadă o sumă importantă pentru România, în aşa fel încât să putem, pe de-o parte, să ne asigurăm cheltuielile pentru apărarea ţării noastre, dar, în acelaşi timp, să asigurăm finanţarea unor importante investiţii în infrastructură, cu potenţial de folosire mixtă, atât civil, cât şi militar, cum sunt capetele de autostradă din Moldova, dar şi să internalizăm o parte din această producţie militară, în aşa fel încât să creăm condiţii de dezvoltare şi în această industrie de apărare în România.
• De asemenea, așa cum știți, am pregătit pachetul pentru reforma în administrația locală, pe care nu am reușit să-l definitivăm, dar care trebuie adoptat, în așa fel încât, pe de o parte, să avem o administrație, care e un factor de dezvoltare în România, să avem o administrație mai eficientă și să avem o administrație care preia de la guvern anumite competențe, deci să facem descentralizare, debirocratizare și simplificare. Dar reducerea cheltuielilor de funcționare este un element care nu poate fi scos din capitolul de reformă.
• Suntem, deci, după 100 de zile, și se cuvine să le mulțumesc tuturor celor care ne-au susținut în această perioadă, să le mulțumesc, în primul rând, cetățenilor țării noastre, de asemenea, colegilor miniștri, secretari de stat, echipelor guvernamentale și tuturor partenerilor noștri pentru colaborarea pe care am avut-o în aceste 100 de zile. Ce cred că trebuie să facem în perioada următoare? Dacă ar fi să preiau ceea ce a spus doamna Dogioiu. În următoarele 100 de zile, sunt două constante pe care nici un guvern nu le va putea evita și pe care trebuie să le urmărim.
• E vorba să ne încasăm veniturile și, de asemenea, să limităm și să reducem cheltuielile de funcționare. Doar în felul acesta vom avea niște bugete echilibrate și vom putea finanța investițiile, pentru a crea condiții de dezvoltare. De ce trebuie să ne încasăm în continuare taxele și impozitele și să facem efort pentru asta? Pentru că degeaba am mărit taxele dacă banii nu sunt colectați și nu intră efectiv în bugetul statului.
• Pentru aceasta e nevoie să avem o disciplină financiară în continuare, să finalizăm digitalizarea ANAF-ului și a Vămii, să combatem ferm evaziunea fiscală, să ne asigurăm că prețurile de transfer sunt la un nivel care permit plata unor impozite serioase în România și nu depășesc o limită a normalității de către toate companiile și, de asemenea, să combatem munca la negru. Aceste elemente care țin de combaterea evaziunii fiscale și de încasarea veniturilor sunt foarte importante pe componenta de disciplină fiscală.
• E nevoie ca, în continuare, pentru că aici lucrurile nu sunt atât de simple, să ținem sub control cheltuielile publice și să le reducem. De aceea, reforma administrației publice, locale și centrale, este o necesitate și o urgență, pentru că, în afară de a fi în serviciul cetățenilor, de a oferi servicii mai bune, ea trebuie să fie mai eficientă, pentru că nu mai putem suporta costurile pe care astăzi le achităm lună de lună.
• Deci, o reducere de cheltuieli, un calcul corect al posturilor, acolo unde există un surplus, să rezulte reducerea acestor posturi, este o necesitate și acest lucru sper să fie pus în practică în perioada imediat următoare. De asemenea, pentru a avea administraţii responsabile, este nevoie ca sumele pe care le repartizăm sub formă de transferuri să fie direct proporţionale cu gradul de încasare a impozitelor locale, în aşa fel încât să nu stai în administraţie pe banii statului şi să nu faci nimic.
• Comasarea și fuzionarea de autorități și de agenții, comasarea de servicii deconcentrate. Gândiți-vă câte servicii în fiecare județ are doar Ministerul Agriculturii, care ar putea să fuzioneze într-o structură mult mai mică. Ar însemna economii importante, ar însemna mult mai puține posturi de conducere și, cu siguranță, mai puține drumuri pentru cei care trebuie să ajungă la aceste servicii. Interdicția cumulului pensiei cu salariu este un element important, pe care cred că trebuie să-l punem în practică și suntem pe cale să găsim formula constituțională pentru a pune acest proiect în aplicare.
• Dar pe lângă aceste două constante, trebuie să ne ocupăm de lucruri care înseamnă dezvoltare, care înseamnă într-adevăr o economie pe baze sănătoase, pentru că fără aceste condiții, nu ne putem gândi la un viitor bun pentru țara noastră. Și aș puncta câteva elemente strategice, pe care consider că trebuie să le avem în vedere în următoarea perioadă. E nevoie să ne asigurăm securitatea energetică.
• Avem un minus de producție în România și pentru asta trebuie să terminăm hidrocentralele care sunt într-o stare avansată și termocentralele la care lucrările lâncezesc. Vă rog să vă gândiți că la Iernut, unde avem o centrală importantă, de 400 de megawați, lucrările au început din 2016, și dacă nu corectăm ceea ce se întâmplă acolo, nu ne putem gândi că, în 2026, deci după 10 ani, am putea termina. Dacă vom continua tot așa cum am gestionat astfel de proiecte în anii trecuți, cu siguranță nu vom vedea capacități de producție noi puse în practică. Or, fără acestea, fără capacități noi care să ne asigure energie în bandă, pentru a putea compensa în orele în care avem deficit, nu vom avea o producție suficientă și nu ne putem gândi, deci, la un preț care să fie mult mai redus.
• Simplificările legislative care să permit finalizarea hidrocentralelor, trebuie să le punem în practică, în așa fel încât să nu se blocheze finalizarea acestora; sunt în stadii foarte avansate și nu ne mai putem permite să stăm în această situație. Susținerea proiectelor din domeniul nuclear, în principal zona de la Cernavodă, este, de asemenea, un lucru foarte important.
• Accelerarea lucrărilor, derularea proiectării cât mai repede, pentru a începe lucrările este foarte importantă în așa fel încât, în anii următori, să avem un mix energetic care să fie de natură să asigure o energie competitivă în România, nu doar constantă, nu doar suficientă, ci și la un preț bun, iar componenta de nuclear este foarte importantă.
• În același timp, pe termen scurt, trebuie să susținem proiectele de stocare și de pompaj din marile acumulări, pentru că avem în continuare în derulare proiecte importante pe fotovoltaic. Eroarea pe care cred că am făcut-o este că ne-am gândit să facem eficiență energetică la oameni acasă și nu ne-am gândit cum facem sistemul național eficient.
• Fără a finanța capacități de stocare importante, fără a nu mai finanța nici un panou fotovoltaic fără capacitate de stocare înseamnă dezechilibre majore și, așa cum ați aflat în ultimele zile, la prânz avem supraproducție, iar seara avem un deficit pe care dacă nu-l putem compensa din acumulări, nu am făcut nimic. Strategia pe cărbune este un lucru pe care trebuie să-l închidem în perioada imediat următoare; pe de o parte, pentru că nu am respectat jalonul de decarbonizare și suntem într-o fază avansată de negocieri cu Comisia pentru a închide acest jalon și nu avem decât două direcții strategice: sau încercăm să menținem mai mult timp producția de cărbune în zona Valea Jiului – dar asta înseamnă o restructurare totală a Complexului Energetic Oltenia, în așa fel încât să nu mai fie căpușat, să nu mai fie necesar să acordăm miliarde de lei anual subvenții pentru a funcționa lucrurile acolo – sau, dacă aceste lucruri nu vor fi făcute, datorită costurilor foarte mari, în mod cert, a doua ipoteză este să renunțăm la producția pe cărbune.
• Eu personal susţin prima variantă, dar pentru asta nu mai putem continua așa cum avem lucrurile astăzi. Costul energiei este un element foarte important, pentru că el este un element de bază, care asigură competitivitatea companiilor noastre pe piața globală, mai ales acolo unde consumul energiei reprezintă un cost important de producție și că ne place, că nu ne place, o parte din ceea ce vedem că se întâmplă în zona industriei metalurgice este și un efect al costului energiei. Din punctul acesta de vedere, este foarte important să pregătim sectoare economice care, din 2027, să preia gazul suplimentar care se va exploata din Marea Neagră, în așa fel încât să nu facem ceea ce facem astăzi cu producția agricolă, să o exportăm neprocesată, ci acest gaz, o bună parte din el, să fie valorificat în țara noastră, în companii care să producă îngrășăminte chimice pentru agricultură, pentru petrochimie, în zona metalurgică, în așa fel încât să punem în valoare acest potențial important care înseamnă resursele de gaz.
• O direcție importantă pe care trebuie să o urmărim este să susținem sectoarele economice cu potențial de creștere. Sunt mai multe sectoare unde avem un mare potențial, unde nu am pus lucrurile în valoare așa cum ar fi trebuit. Mă gândesc la procesarea produselor agricole și la susținerea industriei agroalimentare românești. Importăm o bună parte din produsele care astăzi sunt pe piața românească; în foarte multe sectoare de activitate unde avem capacitatea ca, în plan intern, dacă ducem politici de susținere a acestei industrii, să creștem capacitatea mult în anii următori. Un domeniu important este să ne susținem campionii acestei zone pentru a-și exporta produsele.
• În întâlnirile pe care le-am avut cu marile rețele comerciale, am convenit că, așa cum dânșii aduc în România produse de bună calitate produse în alte țări, pot să facă acest lucru și cu produsele noastre, dacă sunt competitive în țările vecine.
• Săptămâna viitoare voi avea două întâlniri cu cele mai importante companii din acest sector, în așa fel încât să stabilim politici cât se poate de clare, să vedem cu ce îi putem susține pentru a-și crește producția, pentru a-și diversifica producția, în așa fel încât, pe de o parte, să avem mai multă producție internă, dar și să ne exportăm această producție, deci să ne susținem exporturile. Aici sunt importante, de asemenea, investițiile în capacitățile de stocare, în depozite, în susținerea standardizării producției agricole din fermele mici, în așa fel încât această producție să ajungă să fie vândută în marile rețele de magazine. Ceea ce s-a făcut până acum, din păcate, nu a dat rezultate.
• Un element important, pe care trebuie să-l avem în vedere în continuare, este atragerea investițiilor străine. Dacă în acești ani România s-a dezvoltat, acest lucru s-a datorat nu doar companiilor din România, ci și investițiilor străine care au însemnat finanțări, tehnologie, dar mai ales acces pe piețe. Și atunci, avem foarte multe zone în care ne importăm o bună parte din produse.
• Gândiți-vă că pe componenta de medicamente, peste 90% din ceea ce este pe piața noastră este importat. În anumite zone care par nesemnificative, hrană pentru animale, ciocolată, nu avem decât foarte puțini producători în România. Un element important este să identificăm companiile mari care au interes de relocare în România, să-i contactăm direct și să le oferim sprijin în așa fel încât să-și relocheze aceste producții în țara noastră. Iar acest lucru îl putem face direct și prin ambasadele noastre, care trebuie să devină un punct de sprijin economic pentru economia românească, un punct de susținere pentru exportatorii noștri, și nu doar să rămână la stadiul pe care l-au avut până acum.
• Un element important pentru a fi o țară care este predictibilă cu investițiile este să ai un sistem de taxe și impozite care nu le descurajează. Și impozitul – așa numitul IMCA, impozitul pe cifra de afaceri – este un element care cred că trebuie reanalizat în așa fel încât să-i penalizăm pe cei care într-adevăr abuzează de prețuri de transfer, care nu vor să plătească impozite, dar în același timp să nu penalizăm investițiile, pentru că altfel le descurajăm să vină în România. Orice formule de debirocratizare, de simplificare, a obținerii autorizațiilor, de transparență vin să susțină atât investițiile străine, cât și activitatea de zi cu zi a companiilor care astăzi sunt în economia românească.
• Un element important este să ne repunem economia pe baze solide. Asta înseamnă să avem mai mulți oameni în economia reală și, prin măsurile pe care le luăm, să încurajăm să avem mai mulți angajați, și asta nu putem să o facem decât prin câteva măsuri. Am spus creșterea vârstei de pensionare anticipată. E insuportabil economic și nici de acceptat social să ai oameni care se pensionează la 48-50 de ani cu pensii cât salariile, dar să nu ai oameni care să lucreze în economia reală. Faptul că doar puțin peste jumătate din cei care depășesc această vârstă, până la 65 de ani, sunt activi în economie arată că avem o problemă cronică pe care trebuie să o corectăm.
• Reducerea perioadei de șomaj este o necesitate pentru că în aproape toate marile orașe din România nu ai cu cine să lucrezi și sectorul privat duce o lipsă serioasă de forță de muncă. O problemă importantă pe care o avem este descurajarea acordării nejustificate a concediilor medicale. Într-un an costul concediilor medicale este de aproximativ șase miliarde de lei, deci peste un miliard de euro. În condițiile în care, acum 10 ani, era la jumătate din valoare înseamnă că avem niște probleme și trebuie să descurajăm această practică – nu mă refer aici la cei care într-adevăr au un temei justificat, o boală serioasă ci mă refer la punțile care sunt între Crăciun și Anul Nou sau la elemente pe care le vede orice om care se uită într-o anumită statistică și pe care le achită angajatorul sau statul. De asemenea, e nevoie ca și cheltuielile sociale să fie orientate strict către cei cu venituri mici. Orice suprapunere de venituri în această zonă, orice fel de acordare nejustificată trebuie oprită în așa fel încât, și în această zonă, resursele pe care le avem să se ducă la cei care într-adevăr au nevoie de sprijin.
• Un element important este cel al piețelor financiare și e nevoie să mobilizăm resurse pe piețele financiare din România. Avem rezerve importante care pot fi valorificate dacă vom lista la bursă pachete minoritare ale unor companii publice care și astăzi sunt listate, fără să ne pierdem controlul asupra acestor companii sau să listăm la bursă companii care astăzi nu sunt listate, CEC-ul, de exemplu, Aeroportul Otopeni.
• În felul acesta, vom asigura o mai bună gestionare a acestor companii, vom revigora bursa, vom folosi mai bine banii pe care îi avem în fondurile de pensii, vom îmbunătăți transparența acestor companii și, cu siguranță, având și un acționar privat, vor fi mai bine administrate, vom avea servicii mai bune și profituri mai bune.
• E o zonă pe care n-am exploatat-o suficient și trebuie să o declanșăm în perioada imediat următoare. E nevoie apoi de o reformă a ordinii publice și ceea ce s-a prezentat la Ministerul de Interne zilele trecute este o bază a acestei reforme. Gândiți-vă că avem aproape 10.000 de jandarmi care sunt în pază la diferite obiective. Dacă reducem cu 20-30% numărul acestora din pază și îi punem în stradă, vom avea mai multă ordine și siguranță publică în zonele unde avem probleme. E nevoie să integrăm sistemele de dispecerate.
• Avem astăzi câte patru dispecerate într-o reședință de județ, toate separate. Aduceți-vă aminte cum erau dispeceratele de la ambulanță și de la SMURD în anii trecuți, cum intrau într-o competiție și uneori nimeni nu răspundea. Acești oameni pot să fie în stradă, iar supravegherea care să însemne mai multă siguranță, mai puține infracțiuni și contravenții pe stradă în zonele aglomerate, să se facă niște sisteme eficiente pentru ca siguranța cetățenilor noștri pe stradă, în apartamente, în locuințe să fie mult mai mare.
• Asta înseamnă mai puțini oameni în pază, în dispecerate și la birouri, un calcul corect al forțelor și mai mulți oameni în teren, acolo unde sunt probleme. De asemenea, e nevoie să continuăm reforma în sănătate, în educație și, nu în ultimul rând, pentru a face aceste lucruri, e nevoie de coerență în coaliție, e nevoie de respect între parteneri, de stabilitate și de susținerea pachetelor, în așa fel încât să putem să asigurăm o guvernare responsabilă pentru români. Vă mulțumesc! Vă stau la dispoziție pentru orice fel de întrebări.

Principalul obiectiv al Guvernului Bolojan pentru acest an este reducerea deficitului bugetar uriaș lăsat de fosta guvernare Ciolacu-Ciucă. Primele măsuri adoptate de Guvernul Bolojan format de coaliția PSD-PNL-USR-UDMR au fost cuprinse în pachetul 1 de reforme, intrat în vigoare de la 1 august.

Măsurile din primul pachet fiscal

Stabilirea a două cote de TVA. Cea generală crește de la 19% la 21% și va exista și o cotă redusă de 11% pentru câteva categorii, precum: medicamente, alimente, animale și păsări vii din specii domestice, alimentarea cu apă şi canalizarea, livrarea apei pentru irigaţii în agricultură, livrarea de îngrăşăminte şi pesticide, prestări de servicii în producţia agricolă, livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente, grădini zoologice şi botanice, livrarea de lemn de foc, livrarea de energie termică în sezonul rece, livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, cazarea în cadrul sectorului hotelier, serviciile de restaurant şi de catering.

Cresc accizele pentru alcool și băuturi alcoolice, băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat peste un anumit prag, la benzină și motorină.

Impozitul pe veniturile din jocuri de noroc de până la 10.000 de lei crește de la 3% la 4%, iar pentru sumele peste acest prag impozitul este mai mare. Impozitul pentru operatori se majorează de la 21% la 30% și crește taxa pe aparat.

Pachetul 2 de măsuri, în așteptarea deciziei CCR

Al doilea pachet de măsuri fiscale cuprinde reforma pensiilor magistraților, reforma în sănătate, creșterea impozitelor pe locuință, mașină, capitalul social la firme, dar și alte măsuri pentru a aduce bani la buget. Măsurile din acest pachet nu au intrat în vigoare, pentru că au fost contestate la Curtea Constituțională, care a amânat decizia pe 4 din cele 5 legi pentru 8 octombrie.

Divergențe în coaliție pe pachetul 3 de reforme

Guvernul pregătește și al treilea pachet de măsuri, pentru care însă partidele din coaliție nu au reușit încă să ajungă la un acord. Principala reformă pe care se caută consensul este cea din administrația publică locală. Premierul Bolojan susține concedierea a 13.000 de angajați la nivel național din administrația locală, în timp ce PSD se opune și susține o reducere de cheltuieli din alte surse.

Tot în pachetul 3 ar putea să fie incluse și reforma administrației publice centrale sau creșterea vârstei de pensionare și pentru alte categorii care în prezent se pot pensiona înainte de vârsta standard de 65 de ani.