Drept la Replică formulat de S.C.A. Țuca Zbârcea & Asociații

Subscrisa S.C.A. Țuca Zbârcea & Asociații a transmis un drept la replică, redacției G4Media.ro, în urma publicării articolului cu titlul: „Societatea de avocatură condusă de posibilul viitor șef al SRI are conturi de 3,5 milioane de euro și 2,6 milioane lire sterline puse sub sechestru în urma unei anchete DIICOT legată de devalizarea unei firme de medicamente”

Subscrisa S.C.A. Țuca Zbârcea & Asociații, cu sediul profesional în București, Șos. Nicolae Titulescu nr. 4-8, Aripa de Vest, et. 8, sector 1, adresă la care solicităm comunicarea oricărei corespondențe, precum și la adresa de email [email protected], în temeiul:

1. 1. Restricțiilor prevăzute de art. 10 alin. (2) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind libertatea de exprimare, precum și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;
   2. Limitelor de exprimare prevăzute în Codul deontologic al jurnalistului (art. 1 – 10 din Codul deontologic al jurnalistului), precum și cele prevăzute de Codul Civil (art. 70 – 75 C.Civ.);
   3. Dispozițiilor Codului Civil privind apărarea drepturilor nepatrimoniale ale persoanelor (art. 252 – 256 C.Civ.), precum și a celor privind răspunderea civilă delictuală (art. 1349 – 1373 C.Civ);
   4. Dispozițiilor Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și ale Legii nr. 190/2018 ce reglementează protecția datelor cu caracter personal, inclusiv dreptul de a fi uitat,

Având în vedere că, prin articolul de presă intitulat „EXCLUSIV Societatea de avocatură condusă de posibilul viitor șef al SRI are conturi de 3,5 milioane de euro și 2,6 milioane lire sterline puse sub sechestru în urma unei anchete DIICOT legată de devalizarea unei firme de medicamente” („Articolul”), publicat pe website-ul G4Media.ro la https://www.g4media.ro/exclusiv-societatea-de-avocatura-condusa-de-posibilul-viitor-sef-al-sri-are-conturi-de-35-milioane-de-euro-si-26-milioane-lire-sterline-puse-sub-sechestru-in-urma-unei-anchete-diicot-legata-de-deval.html în data de 28.08.2025, articol ce a fost preluat ulterior de alte publicații, ați făcut o serie de afirmații necorespunzătoare adevărului și ați indus în eroare opinia publică, prin afirmații neveridice și nedocumentate, cu încălcarea normelor Codului deontologic al profesiei de jurnalist, formulăm prezentul:

DREPT LA REPLICĂ:

Prin care vă solicităm:

1. Să publicați de Dreptul la replică de mai jos, având în vedere faptul că în articolul de presă menționat, este indusă în eroare opinia publică, prin prezentarea unor informații neadevărate, care sunt de natură să aducă atingere reputației Țuca Zbârcea & Asociații şi creează acesteia importante prejudicii financiare, dar şi morale şi de imagine, atât pe plan național, cât şi pe plan internațional;
2. Să luați toate măsurile care se impun pentru eliminarea din conținutul media al Articolului de presă sus-menționat;
3. Să întreprindeți toate demersurile necesare pentru a respecta drepturile nepatrimoniale ale persoanei juridice și pentru a vă abține de la încălcarea pe viitor a drepturilor nepatrimoniale ale Țuca Zbârcea & Asociații protejate de dispozițiile legale menționate în preambulul prezentului document.

„Drept la Replică referitor la articolul „Societatea de avocatură condusă de posibilul viitor șef al SRI are conturi de 3,5 milioane de euro și 2,6 milioane lire sterline puse sub sechestru în urma unei anchete DIICOT legată de devalizarea unei firme de medicamente. Acest material conține o serie de informații eronate, de natură să inducă publicul în eroare și să aducă atingere reputației Țuca Zbârcea & Asociații, motiv pentru care facem următoarele clarificări:

1. Dosarul DIICOT a fost constituit la 18.05.2015, după formularea unei plângeri penale de către o companie farmaceutică, împotriva distribuitorului Relad International SRL. Nu a fost formulată vreo plângere penală împotriva Țuca Zbârcea & Asociații („TZA”), a avocatului Robert Roșu sau a avocatului Gabriel Zbârcea.
2. Din 01.02.2018, DIICOT a cercetat încheierea de către a TZA unor contracte de asistență juridică și facturarea unor onorarii, procurorul invocând ca unic motiv faptul că aceste onorarii, legal facturate și fiscalizate, ar fi fost „prea ridicate”, deși s-au depus la dosarul cauzei dovezi copleșitoare în sensul că activitățile avocațiale au fost prestate de peste 80 de avocați și s-au materializat în aproximativ 18.000 de ore de servicii de asistență și reprezentare în sute de dosare litigioase sau de consultanță, pe parcursul a 5 ani.
3. Acuzațiile inițiale au vizat o pretinsă săvârșire a infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, complicitate la delapidare și infracțiunea de spălare a banilor. Nu au fost formulate acuzații împotriva TZA sau a avocatului Gabriel Zbârcea.
4. Expertiza realizată în cauză (20.04.2018) a arătat că, în cadrul serviciilor avocațiale prestate de TZA, nu s-a comis nicio ilegalitate. Concluziile Raportului au confirmat că toate încasările au avut natura juridică de onorariu avocațial şi că acestea se circumscriu unor activități profesionale şi financiare normale, fără a se putea identifica vreo anomalie nici cu privire la prestarea serviciilor avocațiale, modalitatea de încasare a onorariilor, dar nici ulterior, cu privire la folosirea sumelor încasate în conturile TZA.
5. Prin Ordonanța din 22.08.2022, DIICOT a dispus clasarea cauzei în ce-l privește pe Robert Roșu pentru infracțiunea de spălare a banilor, reținându-se că probele nu confirmă existența acestei infracțiuni. Prin Ordonanța din 12.12.2022 s-a dispus clasarea și în privința pretinsei infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza a I-a Cod pr. Pen. – fapta nu e prevăzută de legea penală. În privința pretinsei infracțiuni de complicitate la delapidare, Ordonanța cuprinde dispoziția de clasare în temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) Cod pr. Pen – prescripția răspunderii.
6. Nu se poate susține că un avocat își poate „delapida” propriul client prin onorariile percepute ca urmare a încheierii unor contracte de asistență și a prestării serviciilor avocațiale aferente, clientul confirmând, de altfel, faptul că onorariile au fost stabilite de comun acord și că serviciile avocațiale au fost corect prestate; mai mult, autoritățile nu au dreptul să intervină într-un acord avocat-client liber încheiat și nu pot cenzura onorariile liber agreate de client și avocat (chestiune consfințită inclusiv prin practica Curții de Justiție a Uniunii Europene, dar și printr-o vastă jurisprudență din România).
7. După clasare, procurorul a dispus menținerea măsurii asigurătorii a sechestrului, precum și sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea luării măsurii de siguranță a confiscării speciale. Acest dosar se află pe rolul Curții de Apel București.
8. Nu exista în prezent nicio acuzație de natură penală împotriva TZA sau a avocatului Robert Roșu.
9. Niciuna dintre acuzațiile clasate în cazul închis de DIICOT nu l-a vizat pe avocatul Gabriel Zbârcea.”

***

Vă solicitam să aveți în vedere ca libertatea de exprimare, astfel cum este consacrată de art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, este însoțită însă de excepții. În plus, deontologia demersului jurnalistic presupune ca autorul unui articol de presă să se bazeze pe surse credibile.

Raportându-ne la informațiile publicate pe website-ul G4Media.ro, rezultă că a fost depășită limita rezonabilă a libertății de exprimare, lezând astfel reputația Țuca Zbârcea & Asociații.

Deosebit de relevante sunt următoarele dispoziții din Codul Civil, Constituția României și Convenţia europeană a drepturilor omului, potrivit cărora:

• Art. 30 alin. (6) Constituţia României: „libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.”;
• Art. 57 Constituţia României: „cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi”;
• Art. 72 C. civ.: „(1) Orice persoană are dreptul la respectarea demnităţii sale. (2) Este interzisă orice atingere adusă onoarei şi reputaţiei unei persoane fără consimţământul său ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.”;
• Art. 73 alin. (1) C. civ.: „Orice persoană are dreptul la propria imagine.”;
• Art. 253 C. civ.: „Persoana fizică ale cărei drepturi nepatrimoniale au fost încălcate ori ameninţate poate cere oricând instanţei: a) interzicerea săvârşirii faptei ilicite, dacă aceasta este iminentă; b) încetarea încălcării şi interzicerea pentru viitor, dacă aceasta durează încă; c) constatarea caracterului ilicit al faptei săvârşite, dacă tulburarea pe care a produs-o subzistă. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul încălcării drepturilor nepatrimoniale prin exercitarea dreptului la libera exprimare, instanţa poate dispune numai măsurile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c). (3) Totodată, cel care a suferit o încălcare a unor asemenea drepturi poate cere instanţei să îl oblige pe autorul faptei să îndeplinească orice măsuri socotite necesare de către instanţă spre a ajunge la restabilirea dreptului atins, cum sunt: a) obligarea autorului, pe cheltuiala sa, la publicarea hotărârii de condamnare; b) orice alte măsuri necesare pentru încetarea faptei ilicite sau pentru repararea prejudiciului cauzat. (4) De asemenea, persoana prejudiciată poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparaţie patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile.”;
• Art. 257 C. civ.: „Dispoziţiile prezentului titlu se aplică prin asemănare şi drepturilor nepatrimoniale ale persoanelor juridice.” (subl. ns.);
• Art. 1.349 C. civ.: „(1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. (2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.”;
• Art. 1.357 C. civ.: „(1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. (2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.”;
• Art. 1.373 C. civ.: „(1) Comitentul este obligat să repare prejudiciul cauzat de prepuşii săi ori de câte ori fapta săvârşită de aceştia are legătură cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor încredinţate. (2) Este comitent cel care, în virtutea unui contract sau în temeiul legii, exercită direcţia, supravegherea şi controlul asupra celui care îndeplineşte anumite funcţii sau însărcinări în interesul său ori al altuia. (3) Comitentul nu răspunde dacă dovedeşte că victima cunoştea sau, după împrejurări, putea să cunoască, la data săvârşirii faptei prejudiciabile, că prepusul a acţionat fără nicio legătură cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor încredinţate.”;
• Art. 10 alin. (2) Convenţia europeană a drepturilor omului, conform căruia exercitarea libertăţii de exprimare „comportă îndatoriri şi responsabilităţi şi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru (…) protecţia reputaţiei sau a drepturilor altora”.

***

În situația în care nu veţi da curs solicitărilor noastre din cuprinsul prezentului document, ne vom adresa instanțelor de judecată competente în vederea aplicării măsurilor legale care se impun, sens în care ne rezervăm dreptul de a promova orice demersuri legale pentru a atrage atât răspunderea G4Media, cât și a persoanelor care au contribuit la încălcarea drepturilor nepatrimoniale ale Societăților și ale reprezentanților acesteia prin publicarea acestui Articol de presă defăimător, ce conține informații false, neverificate și de natură a induce în eroare opinia publică.

Cu stimă,

S.C.A. Țuca Zbârcea & Asociații