EXCLUSIV Societatea de avocatură condusă de posibilul viitor șef al SRI are conturi de 3,5 milioane de euro și 2,6 milioane lire sterline puse sub sechestru în urma unei anchete DIICOT legată de devalizarea unei firme de medicamente

Pe rolul Curții de Apel București se află pe rol, de anul trecut, un dosar în care un procuror DIICOT a cerut confiscarea sumelor de 3,5 milioane de euro și 2,6 milioane lire sterline deținute de societatea de avocatură Țuca, Zbârcea și Asociații în două conturi la o bancă comercială. Banii ar reprezenta o parte din prejudiciul de 32,7 milioane de lei produs unei firme de medicamente inclusiv prin activitatea lui Robert Roșu, unul dintre avocații din cadrul Țuca, Zbârcea și Asociații.

Un dosar penal pe acestă speță a fost deschis în 2015 și clasat prin prescriere în 2022, dar, la momentul clasării, procurorul de caz a decis sesizarea unui judecător de camera preliminară de la Curtea de Apel București în vederea confiscării celor 32,7 milioane de lei de la Țuca, Zbârcea și Asociații și de la mai multe persoane fizice deoarece ar fi fost obținuți în urma săvârșirii unor infracțiuni. Conform informațiilor din acest proces, avocatul Gabriel Zbârcea, al cărui nume a fost vehiculat recent ca posibil șef al Serviciului Român de Informații, a fost martor în dosarul de confiscare a banilor.

• ”Nu am ce comenta, vă salut”, a fost reacția lui Florentin Țuca, fondator al acestei case de avocatură, în timp ce colegul său Gabriel Zbârcea a transmis că ”(..) am avut doar calitate de martor. Societatea va avea un răspuns detaliat pe acest subiect”.

Conform portalului instanțelor de judecată, dosarul de confiscare a celor 32,7 milioane lei a fost înregistrat  la Curtea de Apel București pe 19 iulie 2024. Rădăcina juridică a speței datează din 2015, atunci când producătorul de medicamente Roche Romania a depus la DIICOT o plângere penală solicitând efectuarea de cercetări faţă de mai multe persoane fizice și juridice cu privire la săvârşirea infracţiunilor de constituire de grup infracţional organizat, înşelăciune, bancrută frauduloasă, spălare de bani, evaziune fiscală și abuz de încredere prin fraudarea creditorilor.

În plângere, reprezentanții Roche Romania au relatat că, în condițiile în care erau principalii creditori ai unui fost partener de afaceri intrat în insolvență – Grupul Relad, au aflat de mai multe operațiuni financiare care au dus la devalizarea debitorului și, astfel, la scăderea șanselor de recuperare a datoriilor.

Articolul continuă mai jos

Redacția

O pensionară din Elveţia susţine că a fost jefuită de 100.000 de euro de un fals Brad Pitt

Alexandru Mihăescu

SURSE Bogdan Rodeanu și Nicu Fălcoi, nume vehiculate în USR pentru Ministerul Apărării Naționale după demisia lui Ionuț Moșteanu. Ce alte variante mai sunt în cărți

Una dintre operațiunile incriminate privea SCA Țuca, Zbârcea și Asociații și pe Robert Roșu, avocat în cadrul acestei societăți. Astfel, între o firmă din Grupul Relad și SCA Țuca, Zbârcea și Asociații, reprezentată de Robert Roșu, s-a încheiat la data de 11.10.2011, respectiv la data de 09.02.2012, două acte adiționale la un contract de asistență juridică anterior, din data de 29.09.2010, prin care se majora onorariul pe care firma trebuia să-l achite societății de avocatură cu suma totală de 6.000.000 euro (7.440.000 euro, incluzând TVA).

Practic, ca urmare a încheierii acestor două acte adiționale, suma lunară pe care firma din Grupul Relad s-a angajat să o plătească societății de avocatură pentru serviciile de asistență juridică prestate în perioada octombrie 2010 – octombrie 2012 a crescut de aproape 19 ori, respectiv de la 14.000 euro (7.000 euro pentru activităţi de natură necontencioasă şi 7.000 euro pentru activităţi de natură contencioasă) la 264.000 euro + TVA (6.000.000 euro/24 luni).

Roche a susținut că aceasta reprezenta o operațiune prin care, intenționat, au fost scoși bani din firmă în mod ilegal (complicitate la delapidare), ceea ce a dus, în final, la diminuarea capacității debitorului de a-și achita datoriile. În decembrie 2022, DIICOT a clasat dosarul pe motiv că răspunderea penală a suspecților s-a prescris, dar, conform legii și a principiului că prescrierea nu înseamnă nevinovăție, a sesizat un judecător de la camera preliminară în vederea confiscării sumelor stabilite drept prejudiciu – în total, 32,7 milioane lei deoarece ar fi fost dobândiți prin comiterea de infracțiuni.

După clasare, Roche Romania a contestat soluția DIICOT la Curtea de Apel București cerând completului de judecată să trimită dosarul înapoi la parchet pentru continuarea urmăririi penale, cerere respinsă pe 15 decembrie 2023. În soluție, însă, document consultat de G4Media.ro, a fost analizată și partea relației dintre SCA Țuca, Zbârcea și Asociații, Robert Roșu și Relad, casa de avocatură justificând majorarea onorariului prin ”creșterea substanțială a volumului de muncă prestată în beneficiul SC Relad SRL în perioada respectivă”.

Referitor la acest aspect, în motivarea soluției se scrie că ”judecătorul de cameră preliminară constată că această aserțiune nu este susținută de probatoriul administrat în cauză. Fără a contesta faptul că SCA Țuca, Zbârcea și Asociații a prestat activități avocațiale în beneficiul SC Relad, documentele depuse de către petenți nu atestă faptul că de la momentul încheierii contractului de asistență juridică (29.09.2010) și până la cel al încheierii actelor adiționale (11.10.2011, respectiv 09.02.2012), volumul activităților efectuate în baza contractului respectiv ar fi crescut într-o asemenea manieră încât să justifice majorarea onorariului de la suma de 14.000 euro/lunar la suma de 264.000 euro/lunar. (…) În realitate, ceea ce atrage atenția nu este neapărat valoarea nominală foarte ridicată a onorariului stabilit prin actele adiționale, ci mai degrabă disproporția vădită dintre suma stabilită inițial în contractul de asistență juridică și cea convenită prin actele din 11.10.2011 și 09.02.2012, în condițiile în care nu există date în sensul că volumul activităților prestate în baza relațiilor contractuale dintre cele două entități ar fi crescut în mod exponențial în perioada de referință. De altfel, chiar petenții au susținut că volumul de activitate a crescut substanțial anterior încheierii contractului de asistență juridică prin care s-a stabilit un onorariu de 14.000 de euro lunar, iar nu ulterior. ”

În continuare, judecătorul de camera preliminară a scris că ”există și alte aspecte care confirmă concluzia la care a ajuns procurorul de caz, respectiv aceea că încheierea celor două acte adiționale la contractul de asistență juridică a reprezentat o modalitate de săvârșire a infracțiunii de delapidare, în forma însușirii unor sume de bani din patrimoniul SC Relad.

Astfel, judecătorul de cameră preliminară remarcă faptul că actele adiționale s-au încheiat la scurt timp de la preluarea managementului SC Relad SRL de către societatea administrată de petentul (…), societate care s-a înființat cu aproximativ trei săptămâni înainte de încheierea contractului de management cu SC Relad și cu aproximativ o lună anterior încheierii primului act adițional la contractul de asistență juridică. De asemenea, o altă împrejurare care atrage atenția este aceea că SC (…) SRL a avut la momentul înființării sediul la aceeași adresă la care funcționează și SCA Țuca, Zbârcea & Asociații.”

În dosarul de confiscare specială, un termen foarte important a avut loc pe data de 30 iunie 2025, atunci când judecătorul de cameră preliminară a menținut sechestrele instituite de procurorul DIICOT în 2022 în vederea confiscării celor 32,7 milioane de lei, în minuta de pe portalul instanțelor figurând inclusiv ”SCA ŢUCA ZBÂRCEA&ASOCIAŢII: suma de 3.537.502,95 euro care se află în contul ***** deschis la BRD-Groupe Societe Generale SA; suma de 2.606.901,99 GBP aflată în contul bancar ****** deschis la BRD-Groupe Societe Generale SA, până la concurenţa sumei de 32.724.228,74 lei (…)”

Lui Roșu i s-a menținut sechestrul ”pe suma de 627.484,60 lei aflată în contul bancar ***** deschis la BRD-Groupe Societe Generale SA, 224.000 USD aflată în contul bancar ***** deschis la BRD-Groupe Societe Generale SA”, tot până la concurenţa sumei de 32,7 milioane lei. Atât societatea de avocatură, cât și alți intimați au contestat această decizie la Înalta Curte care, însă, a menținut-o printr-o decizie definitivă din 15 iulie.

În dosarul de confiscare specială, următorul termen este programat pe 23 septembrie. Conform portalului instanțelor de judecată, la termenul din 20 decembrie 2024, Casa de Avocatură și Robert Roșu au cerut încuviințarea probei testimoniale constând în audierea mai multor martori, printer care Gabriel Zbârcea. Cererea a fost acceptată de completul de judecată care a dispus citarea sa în vederea audierii pentru următorul termen de judecată din 2025.

UPDATE

 S.C.A. Țuca Zbârcea & Asociații a transmis un drept la replică, redacției G4Media.ro, în urma publicării articolului de mai sus, pe care-l redăm integral:

Drept la Replică referitor la articolul „Societatea de avocatură condusă de posibilul viitor șef al SRI are conturi de 3,5 milioane de euro și 2,6 milioane lire sterline puse sub sechestru în urma unei anchete DIICOT legată de devalizarea unei firme de medicamente. Acest material conține o serie de informații eronate, de natură să inducă publicul în eroare și să aducă atingere reputației Țuca Zbârcea & Asociații, motiv pentru care facem următoarele clarificări:

1. Dosarul DIICOT a fost constituit la 18.05.2015, după formularea unei plângeri penale de către o companie farmaceutică, împotriva distribuitorului Relad International SRL. Nu a fost formulată vreo plângere penală împotriva Țuca Zbârcea & Asociații („TZA”), a avocatului Robert Roșu sau a avocatului Gabriel Zbârcea.
2. Din 01.02.2018, DIICOT a cercetat încheierea de către a TZA unor contracte de asistență juridică și facturarea unor onorarii, procurorul invocând ca unic motiv faptul că aceste onorarii, legal facturate și fiscalizate, ar fi fost „prea ridicate”, deși s-au depus la dosarul cauzei dovezi copleșitoare în sensul că activitățile avocațiale au fost prestate de peste 80 de avocați și s-au materializat în aproximativ 18.000 de ore de servicii de asistență și reprezentare în sute de dosare litigioase sau de consultanță, pe parcursul a 5 ani.
3. Acuzațiile inițiale au vizat o pretinsă săvârșire a infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, complicitate la delapidare și infracțiunea de spălare a banilor. Nu au fost formulate acuzații împotriva TZA sau a avocatului Gabriel Zbârcea.
4. Expertiza realizată în cauză (20.04.2018) a arătat că, în cadrul serviciilor avocațiale prestate de TZA, nu s-a comis nicio ilegalitate. Concluziile Raportului au confirmat că toate încasările au avut natura juridică de onorariu avocațial şi că acestea se circumscriu unor activități profesionale şi financiare normale, fără a se putea identifica vreo anomalie nici cu privire la prestarea serviciilor avocațiale, modalitatea de încasare a onorariilor, dar nici ulterior, cu privire la folosirea sumelor încasate în conturile TZA.
5. Prin Ordonanța din 22.08.2022, DIICOT a dispus clasarea cauzei în ce-l privește pe Robert Roșu pentru infracțiunea de spălare a banilor, reținându-se că probele nu confirmă existența acestei infracțiuni. Prin Ordonanța din 12.12.2022 s-a dispus clasarea și în privința pretinsei infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza a I-a Cod pr. Pen. – fapta nu e prevăzută de legea penală. În privința pretinsei infracțiuni de complicitate la delapidare, Ordonanța cuprinde dispoziția de clasare în temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) Cod pr. Pen – prescripția răspunderii.
6. Nu se poate susține că un avocat își poate „delapida” propriul client prin onorariile percepute ca urmare a încheierii unor contracte de asistență și a prestării serviciilor avocațiale aferente, clientul confirmând, de altfel, faptul că onorariile au fost stabilite de comun acord și că serviciile avocațiale au fost corect prestate; mai mult, autoritățile nu au dreptul să intervină într-un acord avocat-client liber încheiat și nu pot cenzura onorariile liber agreate de client și avocat (chestiune consfințită inclusiv prin practica Curții de Justiție a Uniunii Europene, dar și printr-o vastă jurisprudență din România).
7. După clasare, procurorul a dispus menținerea măsurii asigurătorii a sechestrului, precum și sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea luării măsurii de siguranță a confiscării speciale. Acest dosar se află pe rolul Curții de Apel București.
8. Nu exista în prezent nicio acuzație de natură penală împotriva TZA sau a avocatului Robert Roșu.
9. Niciuna dintre acuzațiile clasate în cazul închis de DIICOT nu l-a vizat pe avocatul Gabriel Zbârcea.”