INTERVIU VIDEO Maria Vassilakou, fost viceprimar al Vienei, înainte de alegerile din București: „Cetățeanul trebuie activat, nu doar consultat. Pădurile urbane, la fel de importante ca centurile verzi din jurul orașelor”

Maria Vassilakou, fost viceprimar al Vienei și membră a EU Mission Board for Climate Neutral & Smart Cities, explică de ce cetățeanul trebuie să devină actor central în transformarea orașelor, implicat direct, nu doar consultat. În dialog cu jurnalista Alina Mihai, ea vorbește despre rolul comunităților, micro-granturile care au schimbat Viena și despre conceptul de „păduri urbane”, spații verzi conectate prin bulevarde verzi, care pot redefini mobilitatea și calitatea vieții în marile orașe.

„Dacă vrem orașe verzi și locuibile, acest lucru nu poate fi făcut doar de autorități. Trebuie să colaborăm cu cetățenii, să îi activăm și să le oferim mijloacele necesare pentru a putea acționa singuri.”, a afirmat Vassilakou.

Ea a explicat că, în urmă cu un deceniu, Viena a introdus un program revoluționar de micro-granturi comunitare, prin care orice locuitor putea transforma două locuri de parcare într-un mic spațiu verde.

Rezultatul? Peste 1.000 de proiecte realizate în 10 ani, schimbând fața unor cartiere întregi.

„Oricine avea o idee despre cum să creeze un mic „parklet”, un mic spațiu verde în propriul cartier — în spațiul ocupat în mod normal de două locuri de parcare — putea primi un mic grant din partea orașului și putea realiza proiectul singur. Singura condiție era ca spațiul să fie deschis tuturor, fără taxă de intrare și fără obligația de a consuma ceva.”, spune ea.

Articolul continuă mai jos

Redacția

Curtea de Conturi din Italia s-a pronunţat împotriva construirii podului din Sicilia pentru că ar încălca normele europene, dar Guvernul vrea să continue

Redacția

Dominic Fritz: Am un mare respect pentru decizia lui Ionuț Moșteanu de a se retrage din funcția de ministru al Apărării Naționale

„Pădurile urbane, la fel de importante ca centurile verzi din jurul orașelor”

Întrebată cât a durat crearea centurii verzi vieneze, care a plecat de la un nucleu, regiunea „Wienerwald” -Pădurea Vienei, Vassilakou spune că „este un efort de câteva decenii. Nu se poate construi peste noapte, așa cum nici Roma nu a fost construită într-o zi.”

• Proiectul centurii verzi vieneze a început oficial în 1905–1907, când Viena a adoptat primele legi pentru protejarea pădurilor și a zonelor naturale din jurul orașului.  În anii 1970–1980, Viena a cumpărat și protejat terenuri suplimentare pentru a extinde centura verde. Programul „Grüner Ring” este astfel completat prin politici continue de conservare. În comparație cu Viena, România a adoptat legislația de protecție a pădurilor din Ilfov în 2025, completată administrativ cu Pădurea Băneasa din București. Începând din această toamnă, Primăria Capitalei face primii pași către elaborarea planului propriei centuri verzi.

Pentru că evoluția capitalelor este diferită, fostul viceprimar al Vienei afirmă că un adevărat potențial se află în interiorul orașelor, nu doar în centura verde din jurul lor.

Ea revine la conceptul de urban forests – păduri urbane – vaste spații verzi în interiorul orașului, conectate între ele prin bulevarde verzi, trasee continue de kilometri unde oamenii se pot plimba constant la umbră.

„Viena lucrează la închiderea inelului verde din jurul orașului de câteva decenii. Este important să înțelegem că acest lucru nu poate fi făcut peste noapte — la fel cum Roma nu a fost construită într-o singură zi.

Așadar, fiecare oportunitate este folosită pentru a crea încă o porțiune de pădure care să completeze inelul verde, iar unul dintre cele mai recente exemple este pădurea Norbert-Scheed, creată în ultimii 10 ani.

Dar aș vrea să formulez altfel. Cred că ceea ce este chiar mai important decât centurile verzi din jurul orașelor sunt așa-numitele „păduri urbane”. Prin asta mă refer la crearea unor vaste spații verzi în interiorul orașului și la conectarea lor prin bulevarde verzi, astfel încât, dacă alegi să faci o plimbare lungă, să poți merge kilometri întregi prin oraș rămânând mereu într-un spațiu verde și umbrit.”

FOTO: Pădurea Norbert-Scheed, nou creată la nord de Viena – sursa: https://www.aspern-seestadt.at/

Dezvoltările urbane trebuie regândite complet

Vassilakou a explicat că noul urbanism trebuie să renunțe la modelul grilelor de mașini: „Fiecare dezvoltare nouă trebuie să creeze spații verzi mari în centru și densitate doar la margini. Putem conecta aceste spații la cele existente și obținem un oraș mai verde cu fiecare proiect.”

În plus, fosta viceprimăriță a Vienei a susținut un discurs, joi, 27 noiembrie, la Convenția M100 pentru Neutralitate Climatică 2025 de la București, în care a declarat că transformarea orașelor nu este doar o ambiție, ci un drum realist care necesită strategie, planificare coerentă, management profesionist, colaborare extinsă între administrație, sector privat și comunitate.

Ea a amintit de filosofia lui Pericle, conform căreia măreția unui oraș stă în diversitate, în șansele pe care le oferă oamenilor și în deschiderea sa către lume.

Cele trei mari bariere ale orașelor europene

Din experiența ei în Mission Board, Vassilakou spune că toate orașele mari sau mici se lovesc de aceleași trei probleme, cum ar fi fragmentarea responsabilităților, dificultatea accesării finanțării, capacitatea administrativă insuficientă.

Vassilakou a criticat însă dependența excesivă de granturi și fonduri externe. „Nu este doar despre bani. Sunt atât de multe lucruri pe care le putem începe imediat.”

Ea a enumerat soluții precum reorganizarea cartierelor cu spații verzi centrale, folosirea lucrărilor de întreținere ca oportunități de transformare, contracte urbane prin care dezvoltatorii sunt obligați să contribuie la interesul public, mobilizarea investițiilor private și a cetățenilor în energie regenerabilă.

Viena: 40% din locuințe reabilitate energetic

Datorită colaborării cu peste 50 de corporații locative non-profit, Viena a renovat energetic 40% din fondul locativ, folosind credite cu dobândă redusă și economiile obținute prin consum scăzut. „Colaborarea este o grădină. Are nevoie de timp, spațiu și grijă.”

„Fiecare dintre noi devine lider atunci când decide să acționeze. Să începem acum. Orașele noastre au nevoie de o inimă care bate.”, a transmis ea în încheiere.

La Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București are avut loc, în perioada 27–28 noiembrie 2025, Convenția M100 pentru Neutralitate Climatică, un eveniment dedicat orașelor românești care aspiră să atingă neutralitatea climatică până în 2035.

Convenția este organizată în cadrul Platformei Naționale M100, care reunește orașe din România implicate în inițiative europene de tranziție verde și guvernanță climatică. Anul acesta, zece orașe românești au primit M100 Mission Label, recunoașterea oficială pentru finalizarea „Climate City Contracts” – documente strategice de angajament pentru neutralitate climatică.