G4Media.ro

Ordinul Arhitecților din România cere Guvernului ”deblocarea de urgență” a procedurii de…

Ordinul Arhitecților din România cere Guvernului ”deblocarea de urgență” a procedurii de înscriere a Roșiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial: Termenul limită se apropie de final, 31 ianuarie

Ordinul Arhitecților din România , solicită ”deblocarea de urgență” a procedurii de înscriere a sitului Roșia Montană în Lista Patrimoniului Mondial și în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, despre care susține că fost oprită ”în mod nedemn și nejustificat în 2018.” OAR amintește că termenul-limită în care Ministerul Culturii poate depune o solicitare se apropie de final: 31 ianuarie 2020, inclusiv.

Ordinul Arhitecților din România anunță că a trimis o adresă oficială privind acest demers în atenția Primului Ministru, Ludovic Orban, a Ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, a vicepremierului Raluca Turcan și a președintelui României, domnul Klaus Iohannis.

Redăm mai jos integral comunicatul Ordinului Arhitecților din România

Este important pentru protejarea sitului de la Roșia Montană ca Ministerul Culturii să reia procedura de înscriere a acestuia în Lista Patrimoniului Mondial

Dosarul de înscriere a Roșiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial a fost programat pentru analiză în reuniunea Comitetului Patrimoniului Mondial din iunie-iulie 2018, beneficiind de punctul de vedere favorabil al ICOMOS. În cadrul reuniunii, România, prin vocea reprezentatului Ministerului Culturii și Identității Naționale, a solicitat amânarea discutării candidaturii Roșiei Montane, invocând existența unui proces pe rolul Centrului Internațional pentru Soluționarea Disputelor privind Investițiile (International Centre for Settlement of Investment Disputes – ICSID) din Washington, avându-i ca reclamanți pe Gabriel Resources LTD și Gabriel Resources (Jersey) LTD. Motivația oferită de oficialul român: nu dorim să oferim potențiale argumente reclamanților în sensul celor invocate de ei, și anume că Statul Român le încalcă drepturile.

Potrivit prevederilor UNESCO, evaluarea ICOMOS (pozitivă înscrierii în Lista Patrimoniului Mondial) și dosarul înaintat de către România pot fi analizate de Comitetul Patrimoniului Mondial într-o perioadă de trei ani, începând cu vara anului 2018. Este necesar însă ca Ministerul Culturii să depună o solicitare în acest sens, iar termenul limită pănâ la care poate acționa este aproape de final: 31 ianuarie 2020, inclusiv.

Posibile consecințe ale depășirii termenului de depunere

O solicitare similară poate fi depusă și până la sfârșitul lui 2021, însă nedepunerea solicitării în 2020 nu va contribui decât la prelungirea stării actuale fizice de proastă conservare a patrimoniului de la Roșia Montană și, în ciuda motivelor invocate de România în 2018, poate chiar slăbi apărarea țării noastre în procesul internațional.

Astfel, dacă până în vara anului 2021 Comitetul Patrimoniului Mondial nu analizează dosarul (fapt posibil procedural dacă România depune solicitarea la începutul lui 2021) este necesară o redepunere a acestuia și reluarea evaluării ICOMOS. Pe de altă parte, nu există nicio garanție că procesul ICSID, care în acest moment nu are stabilite termene pentru etapele următoare, se va termina până la începutul anului 2021.

Poziția oficială a Ordinului Arhitecților din România

Din punctul de vedere al OAR, argumentul potrivit căruia înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a Roșiei Montane va conduce la periclitarea câștigării de către România în dosarul de arbitraj internaţional nr. ARB/15/31 aflat pe rolul ICSID din Washington, argument invocat de țara noastră în 2018 pentru a solicita Comitetului Patrimoniului Mondial amânarea analizei dosarului, nu este unul întemeiat. Recunoașterea internațională a valorii culturale deosebite a sitului, propusă de ICOMOS, organismul științific de specialitate consultat de către UNESCO în vederea înscrierii în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, demontează acuzațiile companiei miniere, formulate inclusiv în cadrul procesului ICSID, acuzații potrivit cărora regimul de protecție de monument istoric, potrivit legislației naționale, a fost menținut de România pentru a bloca proiectul minier.

Recunoșterea valorii sitului de către Comitetul Patrimoniului Mondial, organism colectiv internațional, va dovedi, fără echivoc, că acuzele Gabriel Resources LTD și Gabriel Resources (Jersey) LTD de încălcare arbitrară de către România a drepturilor lor, prin protejarea sitului de la Roșia Montană, sunt nefondate.

Înainte de suspendarea procesului de înscriere, Comitetul Patrimoniului Mondial urma să analizeze nu doar înscrierea Roșiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial, ci și înscrierea sa în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, statul care ar conduce la creșterea posibilităților ca monumentul istoric să obțină finanțare internațională pentru protejare. În schimb, suspendarea procesului de înscriere de către România nu a făcut decât să mențină riscul de dispariție fizică a patrimoniului de la Roșia Montană.

Beneficii ale înscrierii Sitului Roșia Montana în lista Patrimoniului Mondial UNESCO

Înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO va avea un impact major socio-economic. Potrivit unuia dintre cele zece rezultate esențiale ale raportului Cultural Heritage Counts for Europe1, publicat de Europa Nostra în 2015, „în timp ce scopul principal al Listei Patrimoniului Mondial UNESCO este de a promova aprecierea și buna gestionare a siturilor cu valori universale excepționale de patrimoniu, includerea în listă este larg recunoscută ca un brand ce acționează ca un puternic instrument de marketing.

Cercetarea desfășurată pe un eșantion compus din 878 de Situri de Patrimoniu Mondial a identificat douăsprezece domenii cheie în care acele situri exercită influență socio-economică, cu dovezi ale impactului incluzând dezvoltarea turismului și atragerea investițiilor.”

Înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial poate atrage finanțare internațională directă pentru lucrări de conservare – restaurare. De exemplu, în perioada 1996 – 2001 s-a desfăşurat în România, sub egida UNESCO și cu finanţarea Japan Trust Fund for World Heritage, un amplu proces de cercetare, restaurare şi punere în valoare a Bisericii Mănăstirii Probota, înscrisă în Lista Patrimoniului Mondial în anul 1993.

Rolul – cheie al Ministerului Culturii în acest demers

Potrivit prevederilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, Ministerul Culturii asigură îndeplinirea angajamentelor statului asumate prin convențiile internaționale referitoare la protecția monumentelor istorice, la care România este parte. Ministerul Culturii este, astfel, cel în măsură să depună solicitarea pentru ca dosarul de înscriere a sitului Roșia Montană să intre în analiza Comitetului Patrimoniului Mondial.

Ordinul Arhitecților din România susține înscrierea Sitului Roșia Montana în Lista Patrimoniului Cultural

Ordinul Arhitecților din România a propus Ministrului Culturii, încă din anul 2007, înscrierea sitului de la Roșia Montană în Lista Patrimoniului Mondial, reafirmând și în 2020 această necesitate în scopul protejării sitului.

OAR este, în continuare, ferm angajat în susținerea Statului Român pentru finalizarea procesului de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial și în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol a sitului de la Roșia Montană, conform recomandărilor ICOMOS și a rezoluției Comitetului Patrimoniului Mondial. OAR, prin specialiștii pe care îi coagulează în țară, dar și prin relațiile internaționale cu organizațiile europene și mondiale ale arhitecților, susține progresul responsabil și valorificarea patrimoniului cultural și natural excepțional de la Roșia Montană.

Context

Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, afirma la audierea în comisiile parlamentare, înainte de preluarea mandatului, că una dintre prioritățile sale este reluarea procesului de includere a sitului Roșia Montană în patrimoniul UNESCO.

Dosarul Roșia Montană a fost returnat Guvernului în iulie 2018.

Rise Project a publicat pe 21 iunie 2018 o analiză realizată de casele de avocatură Lalive (Elveția) și Leaua (România), angajate de statul român în procesul internațional, care susține, printre altele, că includerea Roșiei Montane în lista UNESCO ar crește șansele Gabriel Resources să câștige procesul internațional.

G4Media.ro a dezvăluit în exclusivitate pe data de 6 iunie 2018 că Guvernul Dăncilă a stopat procedura de includere a localității Roșia Montană în patrimoniul UNESCO. Cererea de stopare a dosarului a fost făcută de Ministerul Culturii și transmisă ambasadorului României la UNESCO prin intermediul Ministerului de Externe, a declarat pentru G4Media.ro ambasadorul Adrian Cioroianu. Motivul stopării? România este în plin proces cu de arbitraj cu Gabriel Resources, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation, care cere despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari pentru blocarea proiectului aurifer.

Stoparea dosarului a fost luată de Guvern fără nici un anunț public, fără nicio dezbatere.

Adrian Cioroianu, ambasadorul României pe lângă UNESCO, a explicat pentru G4Media.ro cum a ajuns Guvernul să stopeze acest proces după ce ICOMOS (Consiliul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor), corpul experţilor din cadrul UNESCO, a recomandat în luna mai 2018 înscrierea sitului istoric Roşia Montană pe Lista Patrimoniului Mondial.

”Ne-am bucurat foarte mult când ICOMOS a făcut publică recomandarea înscrierii sitului pe lista patrimoniului. Când am comunicat la București, am primit directivă de la Ministerul Culturii, prin intermediul Ministerului de Externe, să cerem în numele guvernului stoparea dosarului, nu retragerea lui, precum și o întrevedere între o delegație guvernamentală și cei de la UNESCO. Motivul? Atât în mandatul guvernului Cioloș, cât și în mandatul actualului Guvern, Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei nu au susținut înscrierea pe lista Patrimoniului Mondial. Ei spun că pe durata procesului cu Gabriel Resources nu ar fi bine să se producă înscrierea la UNESCO, pentru că ar servi interesele avocaților părții adverse”.

Reamintim că Gabriel Resources a declanșat procedura legală prin care cere despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari, acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor prin blocarea proiectului minier aurifer de la Roșia Montană.

Înscrierea Roșiei Montane în lista Patrimoniului UNESCO ar însemna de facto interzicerea oricărei activități economice care ar aduce atingere patrimoniului cultural din localitate, inclusiv demararea vreunei exploatări miniere pentru extragerea zăcămintelor de aur și alte metale prețioase.
Reamintim că proiectul aurifer de la Roșia Montană a fost stopat după protestele masive de stradă din 2013.
Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: Alexandru Bucsa
Context

 

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

2 comentarii

  1. Asigurăm cetăţenii României de hotărârea noastră nestrămutată de a derula toate tertipurile necesare pentru anularea în totalitate a rezultatelor obţinute anterior în materia includerii sitului arhelogic de la Roşia Montană, în patrimoniul UNESCO.

  2. Puteți găsi aici cat aur estimase să scoată https://en.m.wikipedia.org/wiki/Gabriel_Resources. Mai exact 227 de tone de aur, dintre care statul ar fi putut valorica doar 19% din valoare, din moment ce statul deține doar 19% din actiuni, restul de 81% fiind deținut de firma străină… Mai pe românește, miniștri și deputați ne-au vândut pt doi lei.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.