„Când pădurile ard, apar bolile” – Cum protejarea copacilor apără milioane de oameni de boli

Păstrarea pădurii amazoniene protejează comunitățile de riscurile pentru sănătate generate de incendiile de vegetație și de defrișări, arată o nouă cercetare, potrivit The Guardian.

Pentru Marcos Uzquiano, pădurar în Bolivia, consecințele incendiilor din Amazon merg mult dincolo de pagubele aduse faunei și biodiversității. „Este devastator – subminează toate funcțiile și beneficiile pe care pădurile le oferă comunităților indigene. Afectează aerul pe care îl respirăm și provoacă infecții respiratorii, iritații oculare și inflamații ale gâtului”, spune el.

Experiența sa din Rezervația Biosferei Beni este confirmată de o nouă cercetare care sugerează că păstrarea pădurilor amazoniene ajută la protejarea a milioane de oameni de boli. Analizând 20 de ani de date privind 27 de boli – inclusiv malaria, boala Chagas și hantavirus – cercetătorii au descoperit că municipalitățile din biomele amazoniene situate lângă păduri sănătoase de pe terenuri indigene din opt țări aveau un risc mai scăzut de boală.

Studiul arată o reducere a problemelor respiratorii și cardiovasculare legate de fumul incendiilor, precum și a bolilor răspândite atunci când defrișările aduc oamenii în contact mai apropiat cu animale și insecte.

„Pădurile indigene din Amazon aduc beneficii de sănătate pentru milioane de oameni”, spune Paula Prist, coordonatoare de program la echipa pentru păduri și pajiști a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN) și coautoare a studiului.

Ana Filipa Palmeirim, de la Universitatea Federală din Pará (Brazilia) și coautoare a studiului, subliniază: „Chiar și atunci când incendiile au loc în zone forestiere îndepărtate, vânturile răspândesc poluarea pe distanțe mari, creând urgențe de sănătate publică mortale.”

Rezultatele vin în timpul sezonului de incendii din Amazon, când seceta, criza climatică și extinderea agricolă – cu mari ferme și ranch-uri care folosesc focul pentru a curăța terenul – amplifică fenomenul. În ultimii ani, regiunea Amazonului a înregistrat pierderi record de pădure, incendiile fiind un factor-cheie.

Expunerea la fumul incendiilor de pădure este dăunătoare sănătății umane și poate fi legată de afecțiuni ce variază de la boli cardiovasculare la cancer. Oamenii de știință estimează că acestea cauzează mii de decese premature prin cancer pulmonar și boli cardiopulmonare. „Avem nevoie ca pădurile să fie protejate, nu doar pentru atenuarea schimbărilor climatice, ci și pentru sănătatea noastră”, spune Prist.

Studii anterioare au arătat că terenurile indigene sunt în mare parte acoperite de păduri, mai ales atunci când acele teritorii sunt recunoscute legal, fapt corelat cu practicile de gestionare a terenurilor de către comunitățile indigene. Noul studiu, publicat în Communications Earth and Environment, subliniază că recunoașterea legală a terenurilor indigene este esențială.

„Terenurile indigene cu drepturi funciare sigure pierd mai puțin acoperiș forestier, ceea ce ajută la menținerea integrității pădurilor, la stocarea mai multor cantități de carbon și la susținerea unei biodiversități mai mari”, explică James MacCarthy, cercetător la World Resources Institute (WRI) – Global Forest Watch. „Asigurarea drepturilor asupra terenurilor indigene este una dintre cele mai eficiente strategii pentru protejarea pădurilor din Amazon.”

Un alt raport recent al WRI și WWF, redactat de MacCarthy, subliniază rolul critic al terenurilor indigene în conservarea pădurilor. „Ambele studii evidențiază importanța stopării defrișărilor și a sprijinirii leadershipului indigen, crucial pentru reducerea riscului de incendii”, spune MacCarthy.

Bolivia a înregistrat în 2024 o pierdere record de păduri tropicale primare cauzată de incendii, situându-se pe locul doi după Brazilia – o țară de opt ori mai mare. „Când pădurile ard, o mare parte din viața noastră arde odată cu ele”, spune Isabel Surubí Pesoa, care a fost strămutată din teritoriul său indigen din zonele joase ale estului Boliviei din cauza incendiilor și secetei. „Pădurea este casa noastră, de acolo luăm medicamente, acolo cultivăm, de acolo avem oxigen curat pentru a respira. Când pădurea arde, bolile vin odată cu ea.”

Sora ei, Verónica Surubí Pesoa, afirmă că tineri din comunitatea lor din San Javier au murit din cauza complicațiilor pulmonare după incendiile de anul trecut, inclusiv un bărbat de 26 de ani. La câteva ore distanță, în orașul Santa Ana de Velasco, asistenta medicală Wilmar Cristian Gonzales Ortiz spune că mulți pacienți tineri se confruntă acum cu pneumonii și alte probleme respiratorii după expunerea masivă la fum.

Pentru Uzquiano, impactul incendiilor depășește sănătatea fizică. „Emoțional, simțim un gol după fiecare incendiu de pădure, rămâne doar tăcerea după ce vezi pădurea transformată în cenușă”, spune el.

Oamenii de știință subliniază că Amazonul este important pentru viața umană și dincolo de tropice. Evapotranspirația pădurii amazoniene este o sursă esențială de apă pentru Anzii centrali din Bolivia și Peru, explică Marcos Andrade Flores, fizician atmosferic la Universitatea Mayor de San Andrés din La Paz.

„Dacă pădurea este defrișată pe scară largă, transportul umidității s-ar putea destabiliza și transforma într-un sistem arid”, avertizează el. „Ar fi catastrofal.”

Noul studiu subliniază că recunoașterea legală a teritoriilor indigene este cheia pentru o bună gestionare a pădurilor. „Părinții și bunicii noștri au mărșăluit pentru a cere respectarea teritoriilor noastre, pentru securitate și titluri funciare”, spune Vicente Canare, secretarul pentru pământ și teritoriu al organizației indigene CPILAP din nord-vestul Amazonului bolivian, referindu-se la marșurile de 640 km pentru drepturi indigene din anii ’90 și începutul anilor 2000. „Datorită acelor marșuri putem acum decide cum să ne conservăm teritoriul.”

Însă Bolivia se află în plină perioadă electorală, cu un candidat conservator și unul de centru-dreapta care urmează să ajungă în turul doi în octombrie. Cu promisiuni de campanie de a elimina proprietatea comunală în favoarea titlurilor individuale, comunitățile indigene se tem că și-ar putea pierde autonomia teritorială.

„Practic, pun teritoriile noastre la vânzare”, spune Verónica. „Totul ar putea fi pierdut.”

Odată cu apropierea summitului climatic Cop30, care va avea loc în noiembrie în Brazilia, cercetătorii speră ca studiul să fie un impuls pentru colaborare internațională. „Emisiile de particule cauzate de incendiile de pădure și impactul lor asupra sănătății depășesc granițele naționale”, spune Florencia Sangermano, coautoare a studiului la Clark University, SUA. „Cadrele internaționale de colaborare care aliniază protecția pădurilor, administrarea indigenă și strategiile de reducere a incendiilor sunt esențiale.”

Katie Reytar, cercetător senior la WRI’s Land and Carbon Lab, afirmă că beneficiile ecosistemice ale pădurilor indigene titulare sunt semnificative. Un raport din 2016 estima că asigurarea drepturilor asupra terenurilor indigene în Bolivia, Brazilia și Columbia ar genera cel puțin 679 miliarde de dolari în stocare de carbon și alte servicii ecosistemice pe parcursul a două decenii.

„Dacă adăugăm și dimensiunea sănătății umane și a prevenirii bolilor, aceste valori ar crește și mai mult”, spune ea.

Pentru comunitățile din Amazon, legătura dintre păstrarea pădurilor și protejarea sănătății este evidentă, adaugă Uzquiano. „Nu ai nevoie de studii ca să știi că oamenii de aici sunt fericiți – trăim din beneficiile naturii”, spune el, avertizând că doar cercetările nu vor proteja viitorul. „Dacă vrem să întărim reziliența popoarelor indigene, aceasta trebuie susținută prin programe și proiecte reale.”