Washington Post: Retragerea democraţiei în Europa

„Dacă nu vă faceţi speranţe în privinţa stării instituţiilor şi normelor democratice din SUA, starea democraţiei din Europa Centrală şi de Est ar trebui să vă deprime de-a dreptul”, scrie cotidianul american Washington Post într-un editorial. Ziarul atrage atenţia că „dacă SUA nu joacă un rol activ, consecvent şi robust în apărarea şi promovarea democraţiei, vom plăti preţul. Să ai aliaţi democratici nu este un lux; este o necesitate pentru securitatea şi prosperitatea americană”.

Editorialul integral, preluat de Rador:

Freedom House a publicat raportul său anual despre această regiune, constatând că iliberalismul este „noua normalitate” în ţările care cândva erau considerate cu optimism ca fiind un teren fertil pentru democraţia occidentală, în epoca ulterioară Uniunii Sovietice:

„Versiunea iliberalismului care prinde rădăcini în Europa Centrală este deosebită de autoritarismul violent care domină jumătatea eurasiatică a zonei de acoperire. În acest nou mediu iliberal, cetăţenii vor putea participa la proteste, constitui ONG-uri, publica articole de presă sau face remarci critice pe mediile de socializare, fără riscul unei agresiuni fizice sau unor perioade lungi de detenţie. Dar activităţile de acest gen îi vor expune la inspecţii guvernamentale intruzive şi atacuri virulente în mediile de stat sau aliniate guvernului şi chiar la discriminare la locul de muncă, în ţările în care legăturile cu partidul de guvernământ devin o necesitate economică. Celebrul calificativ „democraţie iliberală” atribuit de premierul Ungariei, Viktor Orban, în 2014 semnifică în esenţă o întoarcere la practicile politice ale comunismului în stil gulaş, în care este posibil ca o condamnare individuală să fie un lucru rar, dar instituţiile independente sunt non-existente şi partidul şi statul sunt una.”

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Din păcate, Statele Unite nu sunt de ajutor; preşedintele Trump agravează chiar situaţia:

„Denigrarea presei care are loc în Statele Unite a consolidat în Europa impresia că nu mai este nevoie ca politicienii să trateze cu respect jurnaliştii. ‘Fake news’ a devenit o prescurtare comună în rândul liderilor care vor să contracareze relatările nefavorabile… Partidele (iliberale) au ajutat la normalizarea retoricii apocaliptice ‘civilizaţionale’, iar acum foşti politicieni de centru-dreapta se prezintă ca apărători ai ‘Europei creştine’ împotriva migranţilor musulmani. Agenţi şi canale propagandistice ruseşti au exploatat situaţia, aţâţând nemulţumirile şi încurajând dezbinarea în cadrul şi între ţările democratice.”

Imaginaţi-vă Fox News pe steroizi. Tabloul este extrem de întunecat: „Scorul democratic al fiecărei ţări din Europa Centrală este în declin din 2008, cele mai mari regrese înregistrându-se în domeniul presei, justiţiei şi funcţionării instituţiilor democratice precum parlamente şi preşedinţii. Ungaria şi Bulgaria nu mai sunt considerate ‘democraţii consolidate’ şi Polonia este aproape de pragul ieşirii din această categorie, după ce au suferit cele mai mari declinuri la această categorie din istoria acestor studii. Anul acesta, 19 din 29 de ţări din raport au înregistrat declin în Scorul lor democratic – mai multe decât în oricare ediţie precedentă a ‘Nations in Transit’.”

Autorii raportului îndeamnă Statele Unite şi Europa să se angajeze. UE, cum a procedat în Polonia, poate aplica sancţiuni drept răspuns la acţiuni antidemocratice. De asemenea, poate investiga corupţia care deseori merge mână-n mână cu conduceri antidemocratice. În ceea ce priveşte SUA, „obiectivul vechi de decenii al unei ‘Europe întregi, libere şi paşnice’ a însemnat susţinerea democratizării, inclusiv promovarea societăţii civile, a presei independente şi instituţiilor de guvernare eficiente. A însemnat de asemenea susţinerea unui rol puternic pentru UE în asigurarea progresului democratic şi a prosperităţii pe tot cuprinsul continentului”. Este nevoie să reluăm aceste activităţi. Pentru încălcările şocante ale drepturilor omului poate fi aplicată Legea Magnițky pentru îngheţarea activelor şi interzicerea călătoriilor celor responsabili de abuzuri.

Mai mult, este posibil ca situaţia să se înrăutăţească după realegerea lui Orban în Ungaria. Lectorul la Harvard, Yascha Mounk, care este şi colaborator senior la New America şi autorul lucrării „The People vs. Democracy: Why Our Freedom Is in Danger and How to Save It”, scrie că „Orban a transformat presa de stat din Ungaria într-un pur canal propagandistic. El şi-a folosit puterea pentru a perfecta vânzarea canalelor de opoziţie critice către devotaţii lui. Şi-a folosit controlul asupra comisiei electorale a ţării pentru a impune amenzi arbitrare partidelor de opoziţie, făcându-le efectiv incapabile de a organiza o campanie reală”.

Aceste comportamente nu vor face decât să se intensifice după victoria electorală masivă a lui. „Orban controlează deja sistemul judiciar al ţării, majoritatea mass-media şi instituţiile sale electorale. El a clarificat în repetate rânduri că ar considera că o victorie a opoziţiei ar fi o ameninţare existenţială nu doar pentru e,l ci şi pentru însăşi supravieţuirea naţiunii ungare”, a explicat Mounk. „Acum când el are o putere și mai mare de a distruge statul de drept şi de  a aboli separarea puterilor, este greu de imaginat că se va dovedi dispus să plece din funcţie de bunăvoie.”

Din păcate, conform lui Mounk, UE a acceptat rezultatul alegerilor şi nu prea a luat măsuri de penalizare a regimului. Nu au fost impuse sancţiuni sau interdicţii de către UE şi nici nu a existat vreo tentativă serioasă de „limitare a plăţilor generoase direcţionate de Bruxelles către Budapesta în fiecare an.”

Mounk a reliefat două aspecte critice. Primul, că sentimentele naționaliste au jucat un rol uriaş în victoria lui Orban, exact la fel cum s-a întâmplat în cazul lui Trump în alegerile din 2016. Al doilea, că mediile de dreapta de felul Breitbart aclamă vehement victoriile democraţilor anti-liberali din Europa. „Comentatorii care sunt dispuşi să justifice toate aceste infracţiuni, deoarece întâmplător sunt de acord cu poziţia lui Orban în problema imigraţiei, declară efectiv că este perfect legitim să fie abolite alegerile libere şi corecte pentru a fi adoptate politicile preferate”, scria el pe Slate.

Din raportul Freedom House şi din rezultatul alegerilor din Ungaria pot fi trase două concluzii clare. Prima, că ţările din Europa Centrală şi de Est au tendinţa să se îndepărteze de democraţiile  de tip occidental. După ce le-au primit cu braţele deschise când au ieşit din Pactul de la Varşovia, Statele Unite şi Europa Occidentală ar putea constata că aceste ţări alunecă înapoi pe orbita Moscovei. Recrearea unei sfere de influenţă rusești ar avea consecinţe profunde pentru Occident, în special în acele ţări care fac parte din NATO (cum ar fi Polonia, Ungaria, România, Bulgaria). A doua, dacă SUA nu joacă un rol activ, consecvent şi robust în apărarea şi promovarea democraţiei, vom plăti preţul. Să ai aliaţi democratici nu este un lux; este o necesitate pentru securitatea şi prosperitatea americană.