VIDEO Tot mai puțini tineri din Europa își permit să locuiască singuri și apelează la grupurile de pe rețelele de socializare/ România are cel mai mare număr de proprietari de locuințe, dar și cele mai multe locuințe supraaglomerate din UE

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Francesca Cristea (Centrul de Expertiză Europeană) a explicat pentru G4Media, în cadrul proiectului ENTR, cum, la nivel european, devine tot mai complicat pentru tânăr să locuiască singur, astfel că cei care sunt nevoiți sau aleg să plece de la părinți își caută adesea persoane cu care să împartă costul chiriei și al întreținerii locuinței. Fie că vorbim despre partenerul de viață, prieteni sau necunoscuți găsiți pe rețelele de socializare, în grupurile de profil, tinerii nu se mai pot baza pe intimitate completă atunci când își aleg o locuință temporară.

• ”Iată că trendul dinspre țările vestice este să nu mai fie atât de mulți proprietari. Tinerii preferă să stea în chirie, cu părinții sau să aibă colegi de apartament. Am locuit 6 luni în Barcelona, făceam naveta cu trenul o oră, pentru că nu era o diferență foarte mare între a sta la cămin sau cu mai multe persoane. Prețurile au crescut foarte mult, acum e cam 400 de euro să stai în chirie, iar o bursă Erasmus în Spania este de 500 de euro. Guvernul are un program, ”Prima chirie” prin care te ajută să plătești chiria o perioadă, ca să reușești să fii independent”, a declarat Francesca Cristea.

Tânăra a mai povestit că prețurile la chirie au explodat atât în Europa, cât și în România, însă tinerii rămân flexibili la mutări, atât datorită locului de muncă, cât și a nevoii de competitivitate. Francesca arată că tinerii sunt dispuși la multe schimbări în privința locuinței pentru că nu au constrângerea unei familii și încă se pot baza pe părinți. Cea mai afectată categorie este reprezentată de tinerii care nu se pot baza pe părinți și sunt foarte vulnerabili în privința veniturilor:

• „În Italia nu poți să-ți dai copilul afară din casă, chiar dacă are 30 de ani, dacă nu are unde locui, dacă nu are siguranță materiale. Vedem ce prețuri apar în orașe, devine foarte dificil ca un tânăr să aibă singur un apartament, apelează la prieteni, la partenerii de viață sau unii răspund la anunțuri pe grupuri. Am preluat modelul altor țări în care tinerii caută pe grupuri, văd care este chiria convenabilă. Tinerii sunt foarte flexibili, se mută în funcție de locul de muncă, nu au constrângerea unei familii, se mai pot baza pe părinți. Sunt tineri care au preferat să se mute în orășele mai mici pentru că tipul de muncă prestat este prezent și acolo, se mută ca să aibă un avantaj competitiv. Cei care nu se pot baza pe părinți sunt categoria cea mai afectată”, a mai spus aceasta.

Context

Conform portatului Comisiei Europene, multe dintre statele membre ale UE se confruntă cu provocări similare în privința expansiunii urbane și a problemelor cu care se confruntă tinerii în privința locuinței. Printre principalele provocări ale statelor membre se numără: cum ar trebui reînnoit fondul de locuințe, cum ar trebui planificată și combătută expansiunea urbană, cum ar trebui promovată dezvoltarea durabilă, cum ar trebui ajutați tinerii și grupurile defavorizate pe piața imobiliară sau cum ar trebui promovată eficiența energetică în rândul proprietarilor de locuințe.

În paralel, costul închirierii a crecut cu 10,1% din 2015 în 2020, iar o chirie medie pentru o garsonieră în București sau Cluj reprezintă 87,3% din salariul minim net, iar chiria pentru un apartament cu două camere, 129,66% din salariul minim net, conform Edupedu.ro. 

Tot conform Eurostat, majoritatea populației din fiecare stat membru al UE locuia în locuințe proprietate personală, cu o pondere cuprinsă între 51,4 % în Germania și 96,4 % în România, cel mai mare procent de proprietari din Europa. Media europeană este de 70,0 %. Cei mai mulți tineri din România aleg, de asemenea, să-și cumpere o locuință, de cele mai multe ori în rate, în schimbul unei chirii.

Eurostat mai arată că, în 2018, 17,1 % din populația din UE locuia în locuințe supraaglomerate. Cea mai mare rată în rândul statelor membre ale UE s-a înregistrat în România (46,3 %).

De asemenea, la nivelul statelor membre din UE rata costurilor suplimentare pentru locuințe ale chiriașilor care închiriau la prețurile pieței în 2018 a fost cea mai ridicată în Grecia: 83,1 % dintre chiriași cheltuiau peste 40 % din venitul lor pentru locuință, mai arată Eurostat.