VIDEO Tineri versus seniori în România, Franța, Germania, Polonia: ce opinii au despre partide, mersul la vot și la proteste, promisiuni electorale

Două generații: cum vede fiecare democrația și politica? ENTR i-a invitat pe Loredana, o tânără care lucrează în mediul ONG și profesorul acum pensionar Dan Pârvulețu să discute despre interesul pentru politică, participare la vot și la proteste, vârsta minimă de votare, precum și ce așteaptă de la un partid politic. Pe aceleași teme au vorbit, față în față, tineri și seniori din Franța, Germania și Polonia.

De la ce vârstă credeți că ar trebui să se voteze? Opinii din două generații:

„Cred că vârsta actuală, 18 ani, este cea potrivită pentru nivelul de maturitate al tinerilor de astăzi. Să nu uităm că multă vreme, și chiar există țări unde vârsta maturității, maturizării și vârsta dreptului de vot este 21 de ani. Nu cred că deocamdată trebuie coborâtă vârsta la 17 sau 16 ani, cum s-a propus de către unele ONG-uri”, a spus profesorul pensionar Dan Pârvulețu. În schimb, Loredana Luțescu, interlocutoarea sa, a spus că pledează pentru scăderea vârstei minime necesare pentru vot: „Eu cred că vârsta de 16 ani este mai indicată pentru că în general fenomenul acesta de voluntariat a educat foarte mult tinerii și a educat atât în ceea ce privește opțiunile lor politice cât și în maturitatea lor, inspirându-se de la colegii lor dar și implicându-se de la o vârstă fragedă. Acum voluntariatul chiar mi se pare că este mult mai prezent în lumea  copiilor și a tinerilor, automat au o viziune mult mai clară despre ceea ce își doresc ei de la politicieni și de ce măsuri au nevoie”.

În ceea ce privește amenințările la adresa democrației de astăzi, profesorul Pârvuleț a menționat că vede un pericol în „această mișcare delirantă care este corectitudinea politică și care a început în anii 90 în universitățile americane și s-a răspândit încet încet și a venit și în Europa. Este o mișcare care ar putea să afecteze democrația. (…) Este un fenomen care ar putea să afecteze prin nocivitatea lui bazele statului democratic, bazele culturii în primul rând”, a spus acesta, și a dat ca exemplu unele consecințe precum „demolarea statuii lui Cervantes pentru că a avut scutier, cum era obiceiul în urmă cu 400 de ani sau a traduce în olandeză divina comedie a lui Dante cenzurând pasajele care erau, ar fi putut fi jigniți musulmanii”.

Loredana, la rândul său, a spus, în legătură cu pericolul de divizare a societății, că la fiecare eveniment major – fie pandemie, fie războiul din Ucraina, românii s-au divizat în două categorii. ”Pe de o parte, nu este un lucru bun, însă pe de altă parte este vorba de voința fiecăruia și dreptul fiecăruia la liberă exprimare”.

Dialogurile au decurs destul de asemănător și între tinerii și seniorii din alte țări. 

VIDEO DIALOG tineri/seniori din Germania, Franța și Polonia

La întrebarea despre participarea la proteste, Isabelle, o avocată de 55 de ani, din Franța, a spus: „Am mai demonstrat, dar când eram foarte tânără. În rest, nu demonstrez, decât dacă ar fi un subiect important, evident – pentru Bataclan, pentru Charlie, dar pentru un partid politic, nu aș merge”, spune aceasta.

Lio, 16 ani, elevă de liceu din Germania, a spus că un partid politic în opinia ei trebuie să „promită că implementează cu adevărat justiția climatică, așa cum fac multe partide, dar apoi să o facă cu adevărat și fără ca marile corporații să le mai împiedice să implementeze măsuri reale de protejare a climei.”

Foto: Pixabay