G4Media.ro

Se schimbă modul în care devii profesor. Ministrul Educației anunță că, prin…

FOTO: Photo by Moose Photos from Pexels

Se schimbă modul în care devii profesor. Ministrul Educației anunță că, prin viitoarea lege, cei care vor să predea în școli „nu mai intră direct la clasă”

Un an de stagiatură în școală, cu un mentor, în care cei care vor să devină profesori vor fi încadrați cu jumătate de normă – aceasta va fi noua cale de acces în cadriera didactică, potrivit anunțului făcut de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. Acesta a prezentat câteva dintre noutățile incluse în viitoarea lege a educației la o conferință a Institutului Aspen, vineri, 17 iunie.

Cîmpeanu a spus că după absolvidea studiilor universitare cine vrea să devină profesor „nu mai intră direct la clasă”, ci „faci un an de stagiatură”. În acest an beneficiază de sprijinul unui mentor – mentorul este un profesor cu experiență care va fi degrevar parțial de norma didactică pentru aceste activitați.

În plus, profesorii mentori vor fi plătiți pentru orele suplimentare pe care le fac peste norma redusă stabilită, a mai spus ministrul.

„La finalul stagiaturii să dai un examen de licențiere pentru intrarea în corpul profesorilor”, a declarat ministrul Educației.

Citește articolul integral pe Edupedu.ro

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

20 comentarii

  1. N-au avut destui tutori si mentori in timpul studiilor de licenta, iat apoi de masterat. Voi troli mioritici ce credeti?

  2. Schimbare de dragul schimbarii….eficienta zero! Mai mult, cum vor mai fi motivati cei valorosi sa intre in sistem, cu un prim an cu jumatate dintr-un salariu de tot rasul?

  3. O să se umple românika de „profesori” sri-lankezi afgani pakistanezi în timp ce românii noștri – încurajați de stagiaturi și jumătăți de normă (că atâta putem!) – o vor lua și ăștia, în lumea largă, după cum au făcut și cadrele medicale..
    Bună, lăudabilă – inițiativa! Doar atât?!

  4. Foarte bine! Să pună osul la treabă, să învețe pedagogie și psihologia copilului, să-i determine pe elevi să le placă învățătura!
    Că știu numai să se plângă de salarii dar uită că au două luni de vacanță pe an, uită că au norma de 20 de ore pe săptămână.
    Și să nu aud vrăjeala cu „pregătirea intensă de acasă”, că nu mai ține. Își fac planurile de lecții în primul an de activitate și cu alea ies la pensie. Să se facă profesor doar cone iubește copiii și poate să îi atragă către știință.

  5. Deocamdată, întrebarea este cine va preda, din moment ce, dintr-un foc, și mentorul și stagiarul au activitate diminuată, iar problema cadrelor pentru câte norme ar trebui acoperite nu e nici în București 100% rezolvată, cu pensionari și absolvenți de alte specializări care țin efectiv orele la clasă.

    Să vorbim vorbe de dragul „reformei” e maxim de jenant, în condițiile în care jumătate de normă din 2000 de lei vor atrage roiuri-roiuri de absolvenți (care au terminat deci degeaba modulul psiho-pedagogic, acolo unde ar fi trebuit de fapt să se întâmple practica asta…)

    • O soluție, în opinia mea, este legalizarea sistemului home schooling.
      Ce s-ar mai curăța sistemul de putori!

    • La intrebarea, raspunsul este in articol. Mentorul are norma redusa pentru activitatea de mentorat, adica mai putine ore la clasa pentru acelasi salar. Dar orele suplimentare la clasa vor fi platite in regim de plata cu ora. Adica pentru aceleasi ore, salar mai mare, ce este drept cu un simulacru de mentorat in plus.

  6. Citești la comentarii și te minunezi! Vorbește câte un neica nimeni să nu adoarmă că profesorii au un număr redus de ore pe săptămână. Stimabile, pentru copiii dumitale vrei număr de ore săptămânal redus, că e greu, dar pentru ceilalți nu se pune? Predatul la clasa și meseria de profesor nu sunt similare cu alte meserii gen numărat cartofii de pe tarabele din piață. Nu că aș avea ceva cu oamenii de bună credință de acolo, dar prea vorbesc toți habarniștii care consideră profesorii și slugi și îngrijitori și multe altele.

  7. Convingerea de a învăța sau nu n-are prea multă treabă cu ce îi spui la școală, ci cu ce vede el în jur, la tv, pe Facebook, etc. Școala este parte dintr-o societate bolnavă și nu poate fi altfel. Profesorul a ajuns bătaia de joc a tuturor celor care au școală sau nu prea au, iar acum sunt atoate știutori! Când eram copil, eu nu făceam nimic până nu știam lecțiile pentru a doua zi și nu-mi făceam temele. Eram verificat temeinic de către părinți! Astăzi, câti părinți mai fac asta? Vreți profesorii să înlocuiască tot . Vreți rezultate, puneți toți osul la muncă, nu doar profesorii! Eu am peste 20 de ani vechime, nu sunt nou, dar am muncit și am învățat să fiu ceea ce sunt, nu vorbesc din filme!

    • Imi cer scuze că am generalizat. Or mai fi vreo 10 procente profesori dedicați meseriei. În special la clase de copii cu părinți cu posibilități financiare.
      În rest, învățământul nu mai există din cauza profesorilor care nu-și fac treaba. Nu-ți convine salariul? Renunță la el și fă-ți o firmă, dai meditații, plătești impozit… Sau te angajezi la un patron, ca tot omul care nu e bugetar. Știți să dați vina pe părinți. Păi nu tot voi i-ați educat?
      La muncă!

  8. Nu dau vina pe nimeni, dar nici că toți facem meditații nu stă în picioare. Din contra, am făcut moca meditații sâmbăta la școală, ani de zile. Nu am așteptat mulțumiri, dar nici nu accept ca cineva să jignească, la general, munca mea și a altora. Nu am făcut meditații pe bani niciodată ( nu predau matematica sau lb.romană, ci istorie și geografie la gimnaziu), deci nu mai generaliza. Nu am cerut mărire de salariu, ci doar să nu mai fiu batjocorit. Eu am învățat și meserie și carte, deci nu-mi este frică de munca. Am muncit în timpul liber și pe șantiere și ca ospătar, etc. Sunt și uscături in sistem, destule, dar e valabil peste tot. Nu mă interesează polemica, dar am văzut peste că se pricep la tot cei care n-au nicio treabă cu ce faci tu la clasă.

  9. Se pare că domnul ministru a luat-o razna, nu găsești profesori așa cum sunt acum, iar dacă mai vrei să-i dai și numai jumătate de salar nici cei cu 8 clase nu vor mai vrea să predea în școli, dați salarii la profesori și legi să fie respectați de elevi, dacă nu nu o să aveți profesori buni pest câțiva ani, dar așa-i în România, ajung miniștrii și gândesc cu partea dorsală ( românește cu curul ) și mai vrem să fim o țară prosperă, cu inculți și șmecheri la conducere niciodată !!!

  10. Mai an se pedala pe ideea ca sunt prea multi suplinitori, mai ales în mediul rural. Acum se pune în lege ca o vreme nu mai vine nimeni (ca trebuie sa faca stagiul). Tare politica!
    E adevarat ca DPPD (Departamentul de Pregatire a Personalului Didactic) de pe lânga universitati sunt aproape nule. Pare ca si la masteratul didactic s-a cam renuntat, probabil ca nu avea cine sa tina ore acolo.
    Abia astept sa vad ce mentori vor avea profesorii angajati la Gheboiaia… Si în ce va consta „examenul de licentiere”, cumva una-doua probe scrise?

  11. Disciplinele predate sunt de nivel accesibil copiilor si tinerilor, ce poate sa-l mai invete(indrume) mentorul , care nu este universitar, pe „ucenic”? De ce nu i s-au predat absolventului in timpul facultatii acele cunostinte sau indrumari ?

    • Se poate ajunge in situatii in care mentorul a absolvit, la vremea lui, „faculta”, cu media 6 sau 7, iar” ucenicul” cu 9 sau peste 9, ceea ce devine penibil.

  12. Și cum rămâne cu titularizarea? Dacă vii un an în stagiatura, nu ești nici suplinitor, nici titular. Iar odată ce intri totuși în „corpul profesorilor”, mai trebuie să susții examenul de titularizare dacă vrei să rămâi la o anumită școală? Am înțeles că ai nevoie de niște experiență de bază pentru a intra cu drepturi depline în sistem, dar anul de stagiatura nu ar trebui să fie o condiție sine qua non (sau absolută) pentru a putea să fii profesor deplin. Să nu uităm că există examenul pentru definitivat la vreo doi ani de la începerea activității didactice la catedră, examen care îți dă dreptul de a rămâne profesor până la vârsta de pensionare dacă alegi să muncești atâta. Apoi sunt examenele de grad, cursuri de perfecționare etc. Un an de zile nu este suficient, e doar încălzirea. Îți trebuie ani și ani de zile de muncă la catedră, fiindcă generațiile de copii diferă, metodele și instrumentele didactice sunt schimbate periodic, încercăm lucruri noi, fiindcă societatea se schimbă permanent, elevii așteaptă noutăți. Fiecare profesor are libertatea de a găsi cele mai interesante și mai eficiente metode și resurse pentru a transmite elevilor săi cunoștințele de specialitate, însă e nevoie de foarte multe ore de muncă și răbdare, nu doar din partea cadrului didactic, ci și din partea beneficiarilor educației. Un an de stagiatura nu te face profesor, doar munca de o viață te face. Iar cei care vă pricepeți mai bine la ceea ce fac alții, fără să fiți voi înșivă în sistem, nu aveți cum să înțelegeți viața unei școli. Cele 20 de ore înseamnă mult mai multe ore, dar veniți, preluați acele ore personal, și vom vorbi despre ele după. Cât despre noutățile pe care le tot propune Ministerul Educației, nu știu unde vom ajunge. Rămâne de văzut!

  13. Ce sa mai zicem? O sa plecam cu totii la munca in afara tarii iar profesorii o sa muncească la rupt spinarea și la copii o sa predea domnul Câmpeanu.