VIDEO România urbană se încălzește cu 2°C peste media secolului trecut – Raport. Sorin Cheval, climatolog, despre starea climei în orașe: Val de căldură în 2024 și precipitații extreme în 2025

Datele raportului Starea climei, România, 2025 arată că temperatura medie anuală în orașele României a depășit 12°C în perioada 2021–2024, cu peste 2°C mai mult decât valorile din secolul trecut. Fenomenul insulei de căldură urbană amplifică diferențele termice, iar în marile orașe, temperaturile sunt cu 3–8°C mai ridicate decât în localitățile rurale din apropiere. În vara anului 2025, Bucureștiul s-a situat printre cele mai calde capitale europene, cu o temperatură medie în iulie de 22,5°C, similară cu Atena sau Roma.

Orașe precum București, Timișoara, Alexandria sau Drobeta Turnu-Severin au depășit frecvent pragul de 40°C.

Studiile coordonate de climatologul Sorin Cheval arată că intensitatea insulei de căldură poate amplifica temperatura cu 1–2°C noaptea și 3–5°C ziua, ajungând la 7–8°C în valurile de caniculă. Orașele românești devin astfel puncte critice ale vulnerabilității climatice, iar efectele sunt valuri de căldură prelungite, furtuni și inundații urbane.

„Am avut în 2024 un val de căldură prelungit peste 30 de zile cu temperaturi foarte mari cel puțin în orașele din sudul României, pentru ca în 2025 să avem un alt fenomen la fel de important la nivelul orașelor, mai putin abordat de multe ori, și care se leagă de precipitații extreme, am avut în sudul României, în București, Constanța, Giurgiu, cantități mari de precipitații, iar cetățenii au trebuit să facă față acestor fenomene. ”, explică Cheval.

După 1990, extinderea necontrolată a orașelor, reducerea spațiilor verzi și creșterea suprafețelor impermeabile (asfalt, beton) au modificat microclimatul urban. Suprafețele construite absorb și rețin căldura, iar lipsa vegetației reduce evapotranspirația. Traficul intens și activitatea economică adaugă surse suplimentare de căldură.

Astăzi, peste 12 milioane de români locuiesc în mediul urban, iar mai mult de jumătate dintre aceștia trăiesc în cartiere cu risc termic ridicat. Zonele dense, cu puține spații verzi și clădiri înalte – „canioane termice” – devin cele mai vulnerabile, afectând în special vârstnicii, muncitorii în aer liber și persoanele cu venituri reduse.

De la secetă la ploi torențiale, schimbarea tiparelor climatice

Până recent, canicula era principala amenințare urbană. Acum, precipitațiile extreme devin un risc major. În 2025, ploile torențiale din sudul țării au provocat inundații, suprasolicitând sistemele de canalizare și afectând infrastructura.

„Clima orașelor se schimbă, clima orașelor depinde foarte mult de cum administrăm aceste orașe astfel încât depinde de fiecare dintre noi, de factorul politic, de decidenții de la nivelul orașelor ca clima să fie o climă rezilientă, o climă în care să ne putem desfășura activitatea, în care să avem confortul necesar.”, afirmă Cheval, pentru G4Media.

Soluții verzi pentru orașe respirabile și mai reziliente

Raportul Starea Climei 2025 oferă exemple europene ce pot fi replicate în România:

Copenhaga: acoperișuri verzi obligatorii pentru clădirile publice noi;

Paris: curți școlare transformate în „oaze de răcoare” prin vegetație și suprafețe permeabile;

Ljubljana și Zagreb: coridoare verzi și fațade vegetale pentru reducerea temperaturilor.

În România, proiecte pilot precum proGIreg în Cluj-Napoca testează acoperișuri verzi pe blocuri de locuințe, pentru confortul termic și calitatea aerului. Astfel de soluții pot reduce temperatura locală cu până la 5°C și aduc beneficii pentru sănătate, biodiversitate și bunăstarea comunităților urbane, se mai arată în raport.

Documentul integral – Raport Starea Climei România 2025 poate fi studiat AICI.