VIDEO Imaginile dezastrului de la Salina Praid, inundată / Circa 400.000 de turiști vizitau anual salina, iar comunitatea locală depindea economic de activitățile turistice / Prefect: Starea de spirit a celor din zonă este una de „vine sfârșitul lumii”

Salina Praid din județul Harghita a fost inundată, după ce debitul pârâului Corund a crescut de 100 de ori, din cauza ploilor abundente din ultima perioadă. Dacă inițial s-a încercat să se intervină pentru a ameliora situația, în prezent sunt sistate orice lucrări din cauza pericolului mare. Se așteaptă momentul în care se vor retrage apele, pentru a evalua situația. Pentru localnici este ca și cum „vine sfârșitul lumii”, după cum a declarat și prefectul județului Harghita, Petres Sandor. Situația este disperată pentru comunitate deoarece anual vin să viziteze Salina Praid circa 400.000 de turiști, care au dus la dezvoltarea a numeroase mici afaceri locale turistice.

Potrivit unui comunicat al Salrom, platforma minei a devenit inaccesibilă, ceea ce a condus la retragerea temporară de pe pozițiile de lucru atât a personalului operator, cât și a utilajelor, până la micșorarea debitului la un nivel acceptat și retragerea apelor.

„La suprafață, cele două canale amenajate au fost grav afectate de viitură. Practic, râul intră în mină. Sunt falii în muntele de sare, așteptăm să se retragă apele ca să putem evalua dacă se poate intra pentru a încerca alte lucrări de amenajare. Starea de spirit a celor din zonă este una de «vine sfârșitul lumii»… Va trebui să depunem eforturi – Salrom și autorități – să le oferim un proiect pentru viitor care să îi liniștească și să le canalizeze în bine toate eforturile”, a explicat miercuri prefectul Petres Sandor, citat de Radio Târgu Mureș.

Marți, prefectul a declarat că „s-a pierdut lupta cu natura” şi a dat asigurări că oamenii din zonă nu sunt şi nu vor fi singuri în această bătălie.

„Din păcate, am pierdut lupta cu natura. Debitul estimat astăzi, în cursul orelor dimineţii, al pârâului Corund, a fost de peste 100 de ori (mai mare decât – n. r.) debitul normal, un debit cum nu s-a văzut, cel puţin în ultimii 30 de ani. Şi materialele purtate de această viitură au afectat într-un mod aproape ireparabil lucrările de amenajare efectuate în cursul ultimelor săptămâni. Apa a început să intre iarăşi în salină, cu un debit care nu poate să fie stăpânit la momentul actual”, a afirmat Petres Sandor, citat de  Agerpres.

Petres Sandor i-a asigurat pe locuitorii din Praid şi din zonă că nu sunt singuri în această bătălie şi a reluat mesajul Salrom, potrivit căruia, indiferent de costuri, compania va dori să aibă activităţi de turism şi de exploatare în Salina Praid.

„În ceea ce priveşte mesajul pentru concetăţenii noştri din Praid şi din întreaga zonă a salinei, eu nu pot decât să reiau ceea ce apare şi în mesajul Salrom. Acolo se spune că, indiferent de costuri, Salrom va dori să aibă activităţi de turism şi de exploatare în Salina Praid. Din partea instituţiei noastre, vom face tot posibilul ca ceea ce depinde de noi să fie realizat în timpul util şi fără probleme pentru a atinge acest deziderat. Oamenii trebuie să ştie că nu sunt şi nu vor fi singuri în această bătălie”, a declarat Petres Sandor.

Ce s-a întâmplat la Salina Praid

Platforma Salinei Praid a devenit inaccesibilă şi pentru personalul operator şi utilaje, din cauza infiltraţiilor provenite de la precipitaţiile abundente din ultimele săptămâni, se arată într-un comunicat de presă al Societăţii Naţionale a Sării (SNS), transmis marţi Agerpres.

„În prezent, platforma minei a devenit inaccesibilă, ceea ce a condus la retragerea temporară de pe poziţiile de lucru atât a personalului operator, cât şi a utilajelor, până la micşorarea debitului la un nivel acceptat şi retragerea apelor, care să permită evaluarea ulterioară a situaţiei şi continuarea lucrărilor necesare pe albia pârâului Corund pentru consolidarea albiei prin betonarea zonelor de minimă rezistenţă, precum şi a lucrărilor privind realizarea unui nou canal pentru preluarea debitelor mari (…) Deschiderea activităţii de agrement va fi posibilă numai după evaluarea efectelor produse de ultimele inundaţii şi expertizarea structurală a bazei de agrement”, se arată în comunicat.

În perioada 5 – 26 mai 2025, pe fondul precipitaţiilor abundente produse în întreaga ţară, la Salina Praid, debitul pârâului Corund a crescut semnificativ. La data de 27 mai, ora 9:30, debitul înregistrat a fost de 60 mc/sec, de o sută de ori peste debitul mediu normal (care este de 0,2 – 0,5 mc/sec), fiind cel mai mare debit înregistrat în ultimii 30 ani.

SNS a efectuat, în regim de urgenţă, lucrări de betonare şi impermeabilizare în zona critică (pe braţul de alimentare a canalului de by-pass construit în 2024) pentru a pune în siguranţă zona afectată şi pentru a putea controla posibilele debite mari ale pârâului Corund în următoarea perioadă. De asemenea, s-au realizat lucrări pentru construirea unui canal de ocolire a zonei cursului de apă actual, care are scopul de a prelua din presiunea şi din debitele apei venite din amonte, ca o soluţie suplimentară de protecţie.

Totodată, au fost construite două baraje transversale peste pârâul Corund folosindu-se resurse disponibile în imediata apropiere pentru reglarea debitului de apă care traversează zona minei vechi şi au fost contractate servicii şi lucrări de proiectare şi execuţie având ca obiectiv lucrări de betonare şi impermeabilizare a albiei pârâului Corund pe o lungime de 1.375 de metri.

În acelaşi timp, au fost solicitate avize în vederea realizării unei albii secundare, pe o lungime de 270 de metri, pentru preluarea debitelor de apă în exces.

Până la acest moment, fenomenele meteo defavorabile au adus pierderi care nu pot fi cuantificate, atât pentru SNS S.A., cât şi pentru întreaga comunitate din Praid, se precizează în comunicat.

Istoricul Salinei Praid

În decursul unui an ne vizitează aproximativ 400.000 de persoane, iar în sezonul de vară numărul persoanelor care intră în incinta salinei ajunge pâna la cifra de 4000 – 5000/zi, potrivit site-ului Salinei Praid.

În estul Transilvaniei, există o zonă supranumită „Zona ocnelor de sare” sau „Ţinutul Sării”. Această toponimie s-a folosit pentru prima dată în anul 1659 şi include următoarele localităţi: Sovata, Ilieşi, Praid, cele două Ocne, de Sus şi de Jos, Sărăţeni, Atia, Şiclod, Solocma şi Corund. În această zonă se află imensa acumulare de sare de la Praid, unul din cele mai mari zăcăminte din Europa. Uriaşul depozit de sare, având o formă uşor eliptică cu diametrele de 1,2 km x 1,4 km, îşi are rădăcinile la adâncimea de 2,7 km., potrivit site-ului salinei.

Istoria exploatării sării din Transilvania îşi are originile undeva în epoca romană. „Tăieturile de sare” de la suprafaţă, abandonate de romani, au fost preluate de avari şi mai apoi de bulgari. Unul dintre căpeteniile ungurilor „Töhötöm” a fost informat de iscoadele sale, că în Ardeal „se sapă sare”. După anul 1003 vasele care transportau sare, ale împăratului Ştefan I. cel Sfânt, circulau cu regularitate pe râul Mureş.

Mineritul subteran propriu-zis s-a început la Praid în anul 1762 când, sub conducerea inginerului de mine austriac Johann Frendl, a fost deschisă mina Iosif (ocna „clopot“). Sarea extrasă, legată în piei de bivoli, a fost trasă la suprafaţă cu ajutorul crivacului, acţionat cu patru perechi de cai. Extragerea sistematică a sării a început în anul 1787, când salina din Praid trece în proprietatea visteriei de la Viena. Conform scriitorului Orbán Balázs, în anul 1861 întregul Ţinut Secuiesc şi Scaunele Săseşti utilizau sarea din Praid. În anul 1864 s-a deschis mina Paralela, având formă trapezoidală, iar în anul 1898 s-a început deschiderea galeriei Elisabeta, în partea nord-estică al masivului de sare.

În anul 1945 a fost introdusă metoda de exploatare prin împuşcare. În anul 1972 la Praid au fost începute lucrările de deschidere ale unui nou câmp minier, în zona nord-estică, dar lucrările s-au sistat din cauza parametrilor calitativi nefavorabili.

În anul 1978, sub minele vechi au fost proiectate noi orizonturi, având dimensiunea camerelor unicat în ţară (înălţimea 12 m, lăţimea 20 m şi lungimea 200 m). Mai târziu, prin anii 1991 s-a început deschiderea sectorului minier Telegdy, situat în partea nord-estică al zăcământului. Camerele de exploatare din acest sector au dimensiunile: înălţime 8 m şi lăţime 16 m, iar pilierii pătraţi au secţiunea de 14 m x 14 m.

Din anul 1980, baza de tratament şi vizitare a fost amenajată la orizontul +402m, la adâncimea de 120 m de la suprafaţă. Până la sălile de sare propice pentru agrement, se ajunge printr-o galerie de coastă şi plan înclinat auto lung de 1250 m. La acest orizont, prevăzut cu iluminat şi sistem de aeraj propriu sunt amenajate locuri de odihnă şi de joacă, o capelă ecumenică, bufet, mese de tenis de masă, pentru a diversifica cele patru ore obligatorii pe zi, din subteran. Lumea aceasta aparte, din adâncul pământului, devine mai familiară şi datorită gimnasticii conduse de cadre de specialitate, a unui mic muzeu istoric, a numeroaselor creaţii de artă plastică şi fotografii artistice afişate şi magazine de suveniruri.