G4Media.ro

Video gaming, o afacere în creștere în pandemie / Rareș: Nu mai…

Video gaming, o afacere în creștere în pandemie / Rareș: Nu mai pun accent pe calitatea jocului, caut neapărat să fie multi-player / Vreau ca în joc să îmi încarc bateriile sociale

În ultimele luni am mai mult izolați și una dintre marile provocări a fost să găsim soluții ca să nu ne simțim blocați între patru pereți.

Dacă e vreo dimensiune paralelă în care nu există nici Covid, ea există în jocurile video. Comunitatea de gameri a strâns din ce în ce mai mulți adepți, iar pentru cei care oricum erau fanii înrăiți s-au schimbat puțin regulile jocului.

Rareș are 23 de ani și spune că e gamer din școala generală. „Înainte de pandemie când mă uitam după un joc nou era exact la fel ca atunci când căutam o carte bună: trebuia să mă mulțumească mai ales pe mine, să aibă o temă cu care rezonez, să nu mi se pară timp pierdut. Acum nu mai caut doar după criteriile mele, caut neapărat să fie multi-player. Acum vreau ca în joc să îmi încarc bateriile sociale”, povestește Rareș.

Ce trăiește de câteva luni pare un arc în timp. El își amintește că atunci când a îmbrățișat gaming-ul a fost tot din dorința de a se conecta social. Când pandemia l-a forțat să stea departe de prieteni, avea deja la îndemână soluția contactului virtual.

  • Rareș: „Am început să mă joc serios pe calculator când eram în clasele 5-8, când lumea deja începea să iasă în oraș. Eu locuiam în afara orașului și îmi lua o oră să ajung în centru și încă o oră înapoi. Îmi era și destul de frică să mă ies, exact ca și acum. Și la fel cum e și în acest moment, simțeam nevoia să îi văd pe prietenii mei . Așa că am început să stăm împreună la calculator, așa era ieșeala noastră. În loc să ieșim în parc, jucam jocuri sau vorbeam despre ce joc a mai descoperit fiecare dintre noi

La nivel global sunt sute de milioane de oameni care au apelat la această soluție de trecut pandemia. Realitatea din video games este un mecanism de a înfrunta cotidianul, despre care experții nu par să se pună de acord dacă duce într-o direcție neapărat greșită.

Unele studii arată că atât timp cât jocul pe calculator e social, adică implică mai multe persoane, jucătorii ajung să își rafinze abilitățile de comunicare și cele emoționale.

  • Rareș confirmă că asta se întâmplă și în cazul lui: „Gaming-ul e un film în care tu ești personajul principal și acțiunea e controlată de tine și apar și prietenii tăi. E combo. Trebuie să ne coordonăm eficient dacă vrem să fim ultima echipă în viață. În Appex, de exemplu, un joc pe care l-am descoperit de când cu pandemia, joc împreună cu 3 prieteni împotriva a 99 de echipe din alte țări. Nu ne vedem când suntem în joc, dar ne punem căștile și așa ținem legătura. Țin minte că o dată am avut un joc epic. Am ieșit în top 5 când noi aveam echipamente care ne-ar fi scos din joc mult mai devreme. Totul a ținut de cât de bine ne-am sincronizat.”
Sursa Foto: Arhiva Personală/ Rareș

Jocurile video sunt și periculoase. Creează gamerilor falsa senzație că pot evada din realitate, iar nu puțini psihologi trag un semnal de alarmă. Chiar și așa, majoritatea studiilor care vorbesc de un impact negativ asupra jucătorilor au un punct comun: depinde de fondul emoțional al celui care se aruncă în această activitate.

Rareș povestește că, în ceea ce îl privește, el nu preferă jocurile de calculator altor activități care l-ar ajuta:
„Nu cred că gamingul mi-a acaparat viața. De exemplu, pandemia mi-a arătat cât de tare îmi lipsește contactul fizic.Sunt genul căruia îi place să îmbrățișeze. Și a trebuit să îmi consum cumva energia asta fizică. Pentru că stau la casă și am gradină am făcut un gard, am turnat beton și am plantat legume, lucruri practice. Dar uite, prietenii mei gameri mai puțin norocoși care stau la apartament au început sa facă mai mult sport decât de obicei. Deci faptul că jucăm jocuri pe calculator nu ne limitează doar la asta.”

Rareș mai spune că jocurile video sunt o metaforă bună pentru vremurile pe care le trăim.

„În Appex, de exemplu, adrenalina e dată de faptul că trebuie să supraviețuiești. Orice faci, orice decizie iei, trebuie să fie cea corectă. Dacă greșești sunt puține șanse ca să te întorci în joc. Ei, cam așa și în viața reală, nu prea îmi vine să risc să ies în oraș și să iau Covid. Poate nu mă mai întorc în joc.”

Context

Aproape 8 milioane de români, cu vârste între 15 și 64 de ani, joacă jocuri video pe telefoane smart, calculatoare, console sau tablete, conform studiului “Utilizatorii de jocuri video din România”, citat de Startupcafe.ro

Mai multe de jumătate dintre aceștia au spus că nu plătesc pentru jocuri video și că preferă să le descarce de pe net. Același studiul arată că 7 din 10 jucători spun că se joacă pentru a se relaxa după o zi grea, în timp ce pentru jumătate dintre ei jocurile sunt un hobby. 4 din 10 se joacă pentru a scăpa de plictiseală.

Popularitatea jocurilor video creștea de la un an la altul și înainte de pandemia de Covid 19. Acum însă atinge cote fără precedent. Până în luna septembrie, vânzările în Statele Unite au crescut cu 23% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Asta înseamnă că industria a produs cu 30 de miliarde de dolari mai mult în timpul pandemiei.

Nota: Sonia Teodoriu este reporter la Europa FM

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

15 comentarii

  1. Ia o carte în mână nene, acum ai ocazia 🙂

    • Ești prost sau te prefaci?

    • Probkema cu jocurile video este ca iti mananca foarte multe ore dintr-o zi pe care lw poti petrece intr-un mod mult mai folositor atat in relatiile personale cat si munca, afaceri, perfectionare. Pe de alta parte jocurile multiplayer sunt un prilej bun de a consolida relatia cu copilul si de a vedea mai de aproape anturajul virtual, preocuparile etc. Mai bine sa stea la calulator decat sa bea cu colegii sau sa cada in vreun anturaj declasat etc.

  2. A, să nu uităm, ăștia de obicei mai locuiesc cu părinții, mai ales mama. Fetelor, tăiați gamerii de pe listă, ordinea la ei este: mama, jocurile, ei, apoi tu. Always locul 4 sau 5. Just run 🙂

  3. A, să nu uităm, băieții ca Miki de obicei mai locuiesc cu părinții. Ordinea la ei este: știrile, commenturile, ciocannis, mama, apoi fetele pe locurile 5-6

    • De unde stii ca-i băiat? Pare fata…

  4. De fapt, n-are nici cea mai mica treaba cu ‘socializarea’, e vorba de dominatie, dopamina pura.

    Creaza lacomie, v-o zic cand ies MVP in DOTA/HoTS, nu te saturi. Castigi 7 dupa 8 ore, il pierzi pe al 8-lea si te simti mai prost decat atunci cand ai inceput. 🙂

    • Exact ce scriam intr un comment
      Ingustime
      Si inca pe mai multe trepte ale fiintei

      1. Joaca doar shooter(sau ultrasuperdominant, rar altceva), i o citesti din comment – un tip de ingustare a orizontului
      2. Nu e capabil sa gestioneze succesul, alt tip de ingustare – asta are radacini in spatiul din care ne am nascut
      3. Presupune ca si ceilalti sunt tot la fel – lipsa crasa de cunostinte despre psihologie/umanitate

  5. Jocul in sine poate fi o modalitate de antrenare a creierului. Plus recompensa.
    Problema e ca flacaii zilei de azi joaca strict shootere. Nu au in constructia intima alte porniri. Minti inguste, cum ii numeste CTPul – o mare problema a omului de maine.
    Nu stau sa detaliez acum, spatiul cerut ar fi enorm, dar priviti reactia celor care se simt vizati de comentarii critice: mentalitate de gradinita , „ba tu”. Atata pot, nu e vina lor, e vina noastra ca nu ii crestem mai complecsi. Educatia /sistenul tre sa se asapteze. Si inca iute

  6. Se știe că jocurile video stîrnesc cele mai violente porniri în om. Sunt multe studii făcute în acest sens. ”Gamerii” de azi sunt ucigașii în serie de mîine. Este nevoie de implicarea societății la toate nivelurile: stat, familie, biserică, pentru a oferi asistența psihosomatică necesară pentru salvarea acestor tineri. Adolescenți precum Rareș încă nu sunt complet pierduți, dar nici mult timp nu mai este. Tic-tac…

  7. Jocurile video nu fac decât să apeleze la pornirile noastre cele mai animalice, să trezească ”Bestia”. O experiență similară am pățit și eu acum câțiva ani. Jucam Red Alert 2, căutam crates-uri alert și când am ridicat capul și m-am văzut în oglindă am văzut fața Bestiei. Decât să jucați jocuri mai bine plantați o floare, în felul acesta veți ține Bestia sub control. Pentru mai multe detalii mă găsiți aici.

  8. Asta din poza joaca Path of Exile :))

  9. Am 40 de ani si ma joc la pc ca un copil de 15 ani imi place foarte mult sa petrec ziua cu baiatul in fata pc,

  10. @Paytriot e peste D2 și torchlight.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.