G4Media.ro

VIDEO Exerciții fizice pentru adulți și seniori / Medic: În România, pe…

VIDEO Exerciții fizice pentru adulți și seniori / Medic: În România, pe lângă alți factori, sedentarismul este o cauză a mortalităţii crescute în rândul persoanelor cu COVID-19 / Riscul de spitalizare  creşte în cazul persoanelor inactive fizic

În România, absenţa activităţii fizice în rândul populaţiei este una dintre cauzele mortalităţii crescute în rândul pacienţilor cu COVID-19, susţine medicul şi conferenţiarul universitar Bogdan-Alexandru Hagiu, de la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Cum stă România la capitolul activitate fizică? Conform ultimului Eurobarometru, publicat de Comisia Europeană în 2018, România se află pe locul 2 în ceea ce priveşte sedentarismul. Studiul arată că mai mult de 63% dintre români nu practică niciodată nicio formă de activitate fizică.

Pentru cei care sunt hotărâţi să înceapă să facă mişcare, dar nu au contraindicaţii medicale, profesorul Hagiu recomandă pe pagina de Facebook Proiect APoC diferite tipuri de exerciţii care pot fi urmărite accesând linkurile:

Program pentru adulți

Program pentru seniori

 

„Germania are cea mai mică mortalitate cauzată de COVID şi eu cred că nu doar datorită serviciilor medicale de calitate, ci şi a faptului că sunt practicanţi ai sportului de masă, inclusiv vârstnicii. Apoi, Suedia, după cum ştim bine, nu a adoptat măsuri dure şi totuşi are o mortalitate destul de redusă şi nu pentru că nu ar exista SARS-CoV-2, dar nordicii au un alt stil de viaţă. La ei, sportul este o parte a vieţii lor, ei nu concep altfel. Aşa se explică diferenţele dintre ratele de mortalitate. În România, pe lângă alţi factori, sigur, şi sedentarismul este o cauză a mortalităţii crescute în rândul persoanelor cu COVID-19”, a declarat, pentru Agerpres, profesorul ieşean.

Bogdan-Alexandru Hagiu este realizatorul unei cercetări ştiinţifice – prezentate în una dintre cele mai prestigioase publicaţii din domeniu – Journal of Pharmaceutical Research International, prin care arată că mitocondriile, organite celulare ce produc energie, sunt atacate de virusul SARS-CoV-2, ceea ce poate duce la forme grave ale infecţiei, iar practicarea exerciţiilor fizice, mai ales a celor de anduranţă, le îmbunătăţeşte funcţionalitatea.

„Există un studiu din Marea Britanie din mai, care demonstrează că riscul de spitalizare cu COVID-19 creşte în cazul persoanelor inactive fizic. Deci simpla inactivitate fizică creşte acest risc, independent de obezitate, de rezistenţa la insulină, de diabet, de boli cardiovasculare. Eu am descoperit printr-o revizie critică a articolelor ştiinţifice, că această simplă inactivitate înseamnă de fapt că mitocondriile, aceste organite celulare responsabile pentru producerea de energie, au o funcţionalitate scăzută şi o capacitate scăzută de a se opune cascadei inflamatorii ce caracterizează formele grave de COVID-19.

Mitocondriile sunt organite celulare implicate în producerea de energie, dar şi în neutralizarea radicalilor liberi. Iar în cazul COVID-19 se generează ioni de fier în exces, care produc aceşti radicalii liberi. Iar prin exerciţii fizice, aceste mitocondrii se îmbunătăţesc funcţional şi rezistă mai bine la stresul oxidativ şi în felul acesta se previn formele grave de COVID. Pe plan mondial acum se cercetează restaurarea energetică a mitocondriilor ca prevenire a infecţiilor cu mai multe tipuri de coronavirus, nu doar SARS-CoV-2. Deci se poate spune că publicaţia mea din august a deschis un drum”, a completat Hagiu.

Profesorul ieşean a devenit directorul unui grant al Universităţii ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, care îşi doreşte să atragă atenţia asupra necesităţii efectuării exerciţiilor fizice pentru diminuarea riscurilor de a dezvolta forme grave de COVID-19:

„După acea lucrare am devenit directorul unei grant instituţional al Universităţii ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iaşi, intitulat ‘Prevenirea obezităţii, ca factor de risc pentru formele grave de COVID-19, prin exerciţii de anduranţă de intensitate moderată’. Este un grant ştiinţific care doreşte să fie şi un mijloc de promovare, astfel încât să îi determinăm pe oameni să facă mişcare pentru a preveni formele grave de COVID-19. În cadrul acestui grant vom avea programe inovative de aerobic la domiciliu; este ideal, pentru că respectă şi izolarea, mai ales în anotimpul în care suntem acum”.

Potrivit cercetătorului mişcarea are beneficii şi pentru cei care vor să ţină virusul la distanţă, explicând câteva metode simple care pot fi aplicate de orice persoană.

„Eu cred că în scop profilactic pentru COVID-19 sunt indicate, după cunoştinţele actuale, doar exerciţiile de anduranţă cu intensitate medie. Consecinţele efortului fizic intens asupra riscului de infectare şi a evoluţiei COVID-19 sunt în curs de cercetare, aşa că vreau să recomand ceva sigur. Anduranţă de intensitate medie înseamnă aerobic la domiciliu, există programe online.

Durata unei şedinţe trebuie să fie de maxim 45 de minute, pentru a nu periclita imunitatea. Mai înseamnă activităţile în aer liber, cum ar fi alergarea, mersul pe bicicletă, dar efortul resimţit să nu depăşească, pe o scară de la 1 la 20, nivelul 12. Tot ca să să nu se depăşească pragul aerob-anaerob, trebuie ca subiectul să fie capabil să discute în timpul efortului”, a completat acesta.

Persoanele vârstnice, dar şi cele care suferă de diferite boli cronice, pot fi scoase din categoria de risc, cu ajutorul sportului: „Patologia asociată cu formele grave de COVID-19 este caracterizată de disfuncţii ale mitocondriilor, cum ar fi diabetul sau unele boil cardiovasculare, care presupune existenţa unor mitocondrii disfuncţionale. În cazul copiilor obezi aceştia au mitocondrii disfuncţionale, deci nu trebuie să se ajungă aici. Şi vârstnicii prezintă mitocondrii modificate funcţional, iar restaurarea acestora are efect antiaging, pur şi simplu îi scoatem din categoria de risc prin sport de anduranţă de intensitate medie. Dar trebuie să urmeze programe adaptate vârstei”.

Potrivit profesorului Hagiu, fiecare persoană ar trebui să fie conştientă de importanţa pe care sportul o are pentru starea generală de bine, în condiţiile în care exerciţiile fizice nu prezintă niciun fel de risc, dar beneficiile globale sunt imense.

„Dacă fiecare ar face exerciţii fizice individuale, şi, să zicem, că s-ar reduce cu cel puţin 1% numărul celor internaţi la ATI, ce ar însemna asta ca procent pentru România, şi ce ar însemna pentru o lume întreagă? Şi cât costă ca pentru început să sacrifici un sfert de oră din timpul tău, sau 20 de minute? Dar pentru asta fiecare trebuie să fie conştient. Ar fi vorba de sute de mii de vieţi salvate, ca să nu mai vorbim de calitatea vieţii şi de sechelele pe care le lasă COVID-19. În condiţiile în care efecte adverse ale exerciţiilor de anduranţă de intensitate medie nu există, riscurile sunt nule, în schimb beneficiile sunt foarte mari”, a concluzionat Bogdan-Alexandru Hagiu.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, derulează, în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului şi Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, o campanie de informare publică privind beneficiile practicării sportului asupra sistemului imunitar, în contextul pandemiei de COVID-19.

Conform celui mai recent Eurobarometru, efectuat de Comisia Europeană în 2018, România se află pe locul 2 în ceea ce priveşte sedentarismul. Potrivit datelor, mai mult de 63% dintre români nu practică niciodată nicio formă de activitate fizică.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

7 comentarii

  1. Românii practică un sport, se numește „muncă”, care ne ia 12-14 ore pe zi din viață, inclusiv larga majoritate a bugetarilor înjurați pe nedrept.
    Sigur că în țările civilizate, unde angajații au drepturi si salarii corecte, pensii corecte, cu ore normale, infrastructură si organizare, există și timp, și chef de sport, la noi nu există acest timp si chef de sport, pentru că muncim, pentru că avem salariile cele mai mici din Europa si un cost al vieții peste salariul mediu câștigat.

    Si pensionarii noștri, față de cei germani, practică un sport, se numește „mersul afară”.

    • Eu tot nu inteleg ce legatura are munca cu mersul pe bicicleta sau o alegare minim odata pe saptamana?
      Fara suparare ,dar cand ajungi acasa de la munca cine te retine sa alergi sa zicem 8- 10 km in parc? Sau cine te retine sa mergi cu bicicleta la munca?Banuiesc ca nu te tine cineva legat cu lantul de birou!
      In Germania se munceste mai mult ca in romania dar tot exista timp pt sport.Iar stresul e cu siguranta mai mare in Germania la munca!

    • Iti spun eu cine il tine sa mearga cu bicla la servici: infrastructura canci. Iti risti viata in fiecare secunda oricat de atent ai fi. Stresul de a te duce pe bicla la servici e imens fata de a folosi ratb sau a conduce. Nu tu piste nu tu intelegere de la soferi nimic. Eu merg cu bicla in afara orasului si am incercat si in oras. E chin. Fata de ce e in alta tari la noi esti pe cont propriu.

  2. Partial ai dreptate cu lipsa infrastructurii pt bicla dar totusi se poate merge lejer! Totu’ e sa vrei!
    In romania cine merge cu bicla in mare parte e considerat sărăntoc!
    In Germania oamenii cand se duc la munte indiferent de varsta fac miscare pe munte ,au un minim de echipament nu obligatoriu de firma(in general observi cu usurinta care e pensionar din est sau west) dar asta nu conteata!
    Ideea e ca astia la munte chiar fac miscare!
    In romania se duc la cabana ,behaie maneaua ,baga gratare si beau ca porcii!

    • Lejer cand la fiecare pas poti fi lovit. Ce nu pricepi tu e ca unii nu vor sa isi riste viata aiurea. Vor conditii si e normal asa. Asa ca nu, nu poti merge “lejer”. Asta nu e lejer.

  3. Landser, ai dreptate cu ce fac români când merg la cabană. Cred că nouă ne lipsește acel minim de ,,cultură sportivă” dacă pot spune așa și înțelegerea faptului că , ex. fizic , sportul , mișcarea în general uşor, ușor trec în zona medicală.

  4. Ce se-ntampla? sport si sanatate. nu alcool si alte excitante. altfem m-am repatriat dintr-o taraUE cand Romania nu era inca membra. pe atunci, 2005- 2006, in marele oras de sub Tampa erau numai noxe, o multime de masini, trotuare inguste ocupate in intregime sau pe trei sferturi de alte masini. m-am incapatanat sa merg la servici trei anotimpuri, cu bicicleta. eram echipat,casca, vesta reflectorizanta,etc. in oras ne numaram pe degete, cei inconstienti. autobuzele si troileibuzele ne bagau pur si simplu in sant, automobilistii accelerau, claxonau si mai mult si unii faceau expres sa te otraveasca cu rablele lor de lux aduse din vest. pe ploaie era crunt si odata cu venirea intunericului mersul pe bicicleta devenis sport extrem la miljlocul toamnei aceleia am obosit psihic si am lasat-o balta. din lac in put. de la noxele de afara in putoarea anumitor mijloace de transport. pe jos ..mai mult de o ora in ritm alert. ultima solutie, sportiva, nene Iancule!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.