VIDEO Dezbatere G4Media și Entr despre „Informații reale sau zvonuri? De ce să mai urmărim presa”. Bianca Toma, directoarea CRPE: „Aș spune că este nevoie de protecția consumatorului de informație”/ Dialogul cu studenții

Aflați în plină formare profesională, studenții au de luat adesea primele decizii din viața lor și trebuie să știe să aleagă, informat, un loc de muncă. Iar ceea ce îi ajută pentru ca decizia lor să fie corectă, și să o ia în deplină cunoștință de cauză, este tocmai calitatea informației pe care o procesează despre viitorul angajator, compania, instituția, start up-ul în care urmează să lucreze. Este exemplul de la care a plecat dezbaterea G4media și Entr „Informații reale sau zvonuri? De ce să mai urmărim presa”, unde s-a discutat de ce calitatea informațiilor ne influențează modul de gândire și de acțiune.

Circa 40 de studenți ai Universității Româno-Americană (URA) au fost ei înșiși generatori de discuții, la dezbaterea de joi, 23 noiembrie, despre cât de multă informație falsă sau greșită este pe rețelele sociale și nu numai, cine sunt actorii din spatele dezinformării, ce au aceștia de câștigat și cum să identifice ce presă să citească. Au răspuns întrebărilor: Bianca Toma, directoarea Centrului Român de Politici Europene (CRPE), prorectorul URA Lucian Botea și jurnalistul G4Media Cristian Pantazi.

Cât de multă informație falsă sau greșită este pe rețelele sociale?

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

România are o rezistență societală redusă la dezinformare, o arată studiile citate de Bianca Toma, directoarea CRPE, ceea ce se traduce prin faptul că doar un român din 3 poate distinge o informație falsă de una corectă. Pe ultimele locuri în Europa la rezistența în fața informațiilor denaturate sunt România, Bulgaria și Italia. „Nu suntem conștienți că ne intră știri false, un indicator care ne arată că avem nevoie de o informare curată, media-literacy este deja un vis frumos. Aș spune că este nevoie de protecția consumatorului de informație, pentru că ne intră în feed tot felul de informații în privința cărora nu mai putem distinge”, le-a spus Bianca Toma, studenților. Iar lipsa de alfabetizare se vede când se întâmplă în crize: criza vaccinulului, prețurilor la energie sau războiul.

Exemple date studenților de decizii blocate de teoriile conspirației:

– dezbaterea legii separării familiei de copii, „o lege insuficient explicată”, în opinia directoarei CRPE, dar care a indus faptul că acei părinți din categorii vulnerabile care nu-și permit unele servicii vor fi separați de copii. ”Fals, era exact invers, puteau fi sprijiți de stat”

– orașul de 15 minute – concept urban vechi franco-columbian, preluat de Uniunea Europeană, care a spus că în contextul schimbărilor climatice activitățile să se concentreze în orașul de 15 minute, serviciile să fie la o distanța de 15 minute. „În teoriile conspiraționiștilor acest concept ne limitează libertățile, că urmează un lockdown climatic după cel al pandemiei” – Bianca Toma, directoare CRPE

– alte teme conspiraționiste: UE ne va obliga să mâncăm insecte și carne artificială sau ne va impune moneda digitală care să aducă un control asupra persoanei.

Cine sunt actorii din spatele dezinformării, ce au aceștia de câștigat?

Datoria presei este de a spune cine pune pe piață informații false, de ce încearcă să le pună în circulație și faptul că aceștia au de câștigat adesea bani, putere și voturi, dar și dezbinare, a afirmat Cristian Pantazi, jurnalist și redactor-șef G4Media: „Cum demitizăm infomațiile false ce stau la baza campaniilor de manipulare? Multe din campaniile de dezinformare au la bază un autor pe care îl știm deja, este Rusia, și au scopul de a fragiliza statele occidentale, fie că alianța se numește UE, de a cărei concurență se teme, fie că se numește NATO.

Scopul dezinformării este slăbirea și fragilizarea țesutului social, să împartă publicurile în două tabere cât mai antagonice, pentru că atunci când apare un subiect delicat e mult mai greu să ai o reacție unitară, pentru că populația este fracturată. Ai jumătate din populație care crede că Ucraina nu respectă minoritatea românească sau maghiară sau slovacă sau bulgară, că Ucraina a vrut să acapereze teritorii, de aceea Rusia întreține, uneori creează și apoi întreține, narațiunile false.”

Cum identifici ce presă e credibilă?

Hanna Chung, de naționalitate americană, studentă la Facultatea de Informatică, a întrebat ce surse de încredere sunt, în condițiile în care în SUA, publicații respectabile în trecut, ca de exemplu The New York Times, sunt acum primele suspectate, iar oamenii se întreaptă către alte surse de informare, de obicei, extremiste. Cristian Pantazi i-a răspuns: „Acest relativism care este în presa mainstream este pentru că se face ea însăși vinovată pentru că depășește granițele informării corecte și devine prea activistă.”

„Există în România, la fel ca în mare parte din țările occidentale, o categorie de presă spre care se întreaptă publicul, presa independentă. Sunt publicații care nu fac parte din trusturi mari de presă deținute de oameni, așa-numiții moguli, care au interese poltice, economice, și sunt jurnaliști care au pornit de la zero pentru că nu se mai regăseau în celelate publicații din România. Efortul de urmări presa independetă, este unul care merită, si care va fi răsplătit cu accesul la o informație corectă și o agendă corectă și neinfluențată de politic. Dacă acesta este primul criteriu de selecție, al doilea este forma. Cu cât informația este mai sobră, mai seacă, mai lipsită de calificative, adjective, caracterizări, cu atât șansele ca informația să fie corectă sunt mai mari. Dacă aplicați această matrice stilistică presei veți avea rezultate foarte bune.” – Cristian Pantazi, G4Media.

„Asa cum ziariștii verifică sursele, așa și noi, ca cititori, ar trebui să verificăm din mai multe surse”, a fost o altă opinie, exprimată de prorectorul Universității Româno-Americane, Lucian Botea.

„Atunci când vrei să spui că aceasta este sursa mea de încredere, transparența surselor de finanțare este esențială, este ceea ce facem și noi,publicăm informații despre donatori, contracte de sponsorizare, cine sunt finanțatorii publici și privați”, a adăugat Bianca Toma de la CRPE.

Interviuri VIDEO cu studenții de la Universitatea Româno-Americană și prorectorul Lucian Botea, după evenimentul G4Media și Entr: