UPDATE VIDEO Călin Georgescu află dacă scapă de controlul judiciar în 7 iulie / Fostul candidat pro-rus cu discurs legionar la alegerile prezidențiale, ovaționat de câteva zeci de adepți la Judecătoria Sectorului 1

Câteva zeci de adepți ai lui Călin Georgescu s-au strâns în fața Judecătoriei Sectorului 1. Fostul candidat prezidențial pro-rus cu discurs legionar este așteptat pentru verificarea controlului judiciar, la ora 12:00. Adepții lui Georgescu scandează ”Călin patriot”, ”Libertate”, ”Jos trădătorii”, ”CCR, o mizerie”.

UPDATE 13:00 Călin Georgescu a fost surprind intrând și ieșind la Judecătorie de activistul Marian Moroșanu, cunoscut ca Marian Ceaușescu:

Procurorii l-au trimis miercuri în judecată pe Georgescu pentru propagandă legionară şi cultul unor persoane vinovate de crime de război, potrivit unui comunicat al Parchetului genral.

Mai mult, procurorii au deschis un nou dosar împotriva lui Georgescu pentru iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, potrivit rechizitoriului consultat de G4Media.

Procurorii îl acuză pe Georgescu că „a aderat și a sprijinit organizaţia cu caracter fascist, rasist ori xenofob formată din Marian Motocu și alte persoane”. E vorba de „Mișcarea 41 pentru România”, o organizație de extremă dreapta înființată de Marian Motocu, un bărbat din Dolj, trimis de asemenea în judecată pentru  propagandă legionară şi antisemită pe reţelele de socializare.

În dosarul în care a fost trimis în judecată, Călin Georgescu e acuzat că a promovat personaje precum Ion Antonescu, autorul Holocaustului împotriva evreilor, și Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul Mișcării Legionare, care a comandat asasinate politice.

Acest dosar a fost deschis de Parchetul General abia la începutul acestui an, deși G4Media și alte publicații independente au scris încă din 2020 și 2021 despre propaganda legionară a lui Călin Georgescu. De remarcat că Diana Șoșoacă, vizată și ea de un dosar pentru propagandă legionară, nu a fost trimisă în judecată.

• Citește detalii aici. 

Context

Călin Georgescu a citat din Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul mișcării criminale legionare din anii ‘30, într-o emisiune de la Realitatea Plus în luna mai 2025, după ce procurorii deschiseseră deja dosarul penal. Mai mult, George Simion, prezent și el în emisiune, zâmbea aprobator și l-a completat pe Georgescu în timp ce rostea citatul, după cum a scris la acel moment G4Media. Mișcarea Legionară a fost un fenomen criminal din perioada interbelică, care folosea asasinatul ca armă politică și care a fost responsabilă de uciderea a patru premieri și de pogromul sângeros al evreilor din București.

Vezi mai jos un clip comparativ cu discursurile lui Călin Georgescu și Ion Antonescu:

 

Apologetul lui Codreanu și al legionarilor era propus premier de partidul extremist AUR

Călin Georgescu este un admirator înrăit al lui Corneliu Zelea Codreanu. AUR a renunțat la Georgescu tot ca propunere de premier în februarie 2022, după ce procurorii au deschis dosar penal.

Georgescu a spus atunci că șeful Mișcării Legionare și dictatorul militar Ion Antonescu, autorul Holocaustului din România, au fost ”eroi” și ”martiri”, iar asasinatul istoricului și fostului premier Nicolae Iorga de către legionari este ”o mistificare a istoriei”.

Procurorii Parchetului General au închis ulterior dosarul fără nicio explicație. Parchetul General refuză și în prezent să clarifice motivele pentru care dosarul a fost închis.

Ulterior, în februarie 2025, procurorii au deschis un alt dosar penal pe numele lui Georgescu, pentru că ar fi aderat la o organizație neolegionară care urmărea să comită violențe asupra evreilor, politicienilor, partidelor și străinilor. Georgescu este acuzat din nou că a promovat Mișcarea Legionară și criminalii Ion Antonescu, Corneliu Zelea Codreanu, Ion Moța.

Georgescu a spus că Mișcarea Legionară ”a fost cea mai puternică esență și expresie de sănătate și de voință proprie venită din poporul român (…) a fost unică” și că ”istoria adevărată se va rescrie”.

Când era candidat la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie, cu o zi înainte de alegeri, Georgescu a avut un delir mistico-religios public, asemenea discursurilor lui Corneliu Zelea Codreanu, în fața legionarilor sau în scrierile sale.

Mai mult, Călin Georgescu îi numește pe cei care susțin OUG 31/2002, legea împotriva extremismului și a legionarilor, ”vânzători de țară” care  ”trebuie tratați ca atare” (”trădătorii” erau uciși de legionari, n.red.), într-un interviu online acordat în 2020 Asociației legionare ”Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei”.

• Gogu Puiu este un fost legionar din județul Constanța (1918-1948), iar asociația promovează discursul legionar, personaje legionare și organizează tabere ”de haiducie” coordonate de Eugen Sechila.

Simion, care era potențial președinte, a fost lansat în politică de neolegionarii din Dobrogea, intonând cântece legionare

Info Sud-Est a arătat într-un documentar publicat recent cum George Simion apare intonând un cântec legionar și a fost lansat în politică de fiica celui mai cunoscut legionar din Dobrogea, Gogu Puiu, și cum mișcarea neolegionară a crescut în Dobrogea sub lipsa de reacție a autorităților și sub patronajul lui Teodosie, arhiepiscopul Tomisului.

În Dobrogea, partidele extremiste și candidații extremiști Călin Georgescu și George Simion au obținut cele mai importante rezultate la alegerile din 2024 și 2025. Vezi documentarul aici.

Și Context.ro a identificat o parte din neolegionarii care fac parte din cercul lui George Simion, care a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai și a plecat atunci cu prima șansă să devină președintele României.

Legea împotriva extremismului, ignorată de autorități peste 20 de ani 

Mișcarea neolegionară, discursul urii, antisemitismul și apologia fenomenului extremist au escaladat în România în ultimii ani, deși există o lege care interzice acest lucru încă din 2002, ba care chiar a fost consolidată printr-o lege din 2015.

Cu toate acestea, instalarea de monumente care elogiază criminali de război, festivități de comemorare, discursuri publice extremiste și alte forme de manifestare contrare legii au fost ignorate de autorități. 

Acestea au început să se uite atent la fenomen după ce candidatul pro-rus cu discurs legionar, Călin Georgescu, astăzi propunere de premier, a ajuns în turul doi al alegerilor prezidențiale anulate din 24 noiembrie 2024. Curtea Constituțională a anulat, în 6 decembrie, scrutinul de atunci, acuzând vicierea procesului electoral în integralitatea sa.

G4Media a scris constant despre acest fenomen, a militat pentru schimbarea numelor străzilor care aminteau de criminali de război și a atras atenția în nenumărate rânduri asupra fenomenului antisemit din România.

De curând, G4Media a publicat un amplu documentar despre fenomenul extremist din România și originile sale postdecembriste, intitulat ”Cine sunt extremiștii”, structurat în trei părți. Acestea pot fi vizionate aici (I), aici (II) și aici (III).

Istoricul Daniel Citirigă, decan al Facultății de Istorie și Științe Politice din Constanța (Universitatea „Ovidius”), a arătat într-o analiză pentru Veridica, cum în 1923, în jurul lui Corneliu Zelea-Codreanu, se constituia un grup care avea scopul de a ucide proprietari de ziare și oameni politici:

• ”Deși evitate pe moment, asasinatele tot aveau să înceapă, cel mai răsunător caz în acei ani fiind cel al uciderii prefectului de Iași, Constantin Manciu, de către același Codreanu, în octombrie 1924. Doar că toți acești radicali aveau să fie achitați, într-o atmosferă cu săli de judecată pline cu susținători, cu jurați care-i admirau și judecători care, fie că erau simpatizanți, fie de frică, nu se opuneau. Drumul tineretului radical spre crimă politică nu era doar deschis, dar adesea era pavat cu complicitatea autorităților”, notează Citirigă. Citește aici analiza integrală „Listele morții”, crima politică și obsedanta fascinație a fascismului.

Mișcarea Legionară a reprezentat cel mai toxic produs politic și ideologic al României anilor 1920-1930. Ideile principale vizau critica regimului democrat, a instituțiilor sale (în principal partidele politice și Parlamentul) și a legăturilor pe care România le avea cu statele europene democrate, în special Franța și Marea Britanie. Legionarii au ucis doi premieri în funcție, pe I.G. Duca și Armand Călinescu, și pe Nicolae Iorga, cel mai important intelectual al României în secolul al XX-lea.

Criticile Mișcării Legionare la adresa realităților politice și sociale din România erau îndreptate cu precădere la adresa comunităților etnice minoritare, și în special a evreilor. Pentru că nu a reușit să obțină o majoritate electorală în procesele electorale la care a participat, Legiunea a militat pentru asasinat drept principală acțiune politică. Citește detalii aici. 

Istoricul Florin Anghel a arătat pentru G4Media cum, după 1990, Mișcarea Legionară a profitat de toleranța propagandei din anii ’80 a lui Nicolae Ceaușescu (care încă funcționa în anii după Revoluție), referitoare la rescrierea evenimentelor legate de activitățile lui Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu, inclusiv a grupurilor de oameni politici și de intelectuali din jurul acestora. Cei mai mulți sfârșiseră în închisorile comuniste și figurau drept luptători și eroi anticomuniști. Propagandiștii lui Nicolae Ceaușescu nu au scris nicio lucrare referitoare la ocupația românească de dincolo de Nistru, după 1941, la Holocaust sau la genocidul romilor.

Educația din România a funcționat, după 1990, cu toleranță morală formidală față de lideri sau regimuri care au promovat crima drept armă politică sau ideologică, arată istoricul.

• ”Relativizarea vinovăției lui Ion Antonescu s-a transferat, după decembrie 1989, și asupra unei imagini din ce în ce mai luminoase a lui Corneliu Zelea Codreanu, care a fost prezentat drept doar o victimă a abuzurilor instituțiilor regelui Carol al II-lea. Justiția și instanțele politice de după 1990 au privit cu detașare și uneori cu simpatie figurile Mișcăriil Legionare, considerându-le drept „martiri”, „eroi”, „luptători” anti-sistem”.