O organizație pentru combaterea antisemitismului îl critică pe Ioan-Aurel Pop după un articol despre aplicarea Legii Vexler: „Relativizează sensul și utilitatea legislației”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Organizația „Monitoring and Combating Anti-Semitism in Romania” a reacționat după publicarea articolului „Cum trebuie aplicată Legea Vexler!”, semnat de Ioan-Aurel Pop în Gazeta de Cluj, acuzându-l pe fostul președinte al Academiei Române că promovează interpretări care relativizează legislația privind combaterea antisemitismului, negarea Holocaustului și cultul criminalilor de război.

Într-o postare publicată pe Facebook, Maximillian Marco Katz, fondatorul organizației, susține că textul lui Ioan-Aurel Pop nu contribuie la consolidarea înțelegerii și respectării cadrului legal existent, ci oferă o interpretare care „relativizează sensul și utilitatea” acestuia.

Potrivit organizației, articolul readuce în discuție teoria „iudeo-bolșevismului” și lasă impresia că principalele victime ale fascismului românesc ar fi fost comuniștii, nu evreii.

Autorul reacției califică această abordare drept o „reciclare a interpretării istorice antisemite”, pe care o consideră incompatibilă cu rolul pe care îl ocupă președintele Academiei Române.

Critici privind referirile la Octavian Goga și Talmud

MCA România contestă și modul în care este prezentat rolul lui Octavian Goga în adoptarea legislației antisemite din perioada interbelică.

Potrivit organizației, articolul ar transfera responsabilitatea pentru aceste măsuri către monarhie, minimalizând responsabilitatea guvernului condus de Goga.

De asemenea, organizația critică referirile la Talmud, despre care afirmă că sunt bazate pe acuzații vechi și infirmate în repetate rânduri de istorici și specialiști.

În opinia autorilor reacției, astfel de afirmații contribuie la perpetuarea unor stereotipuri antisemite.

În analiza sa, organizația mai susține că articolul tinde să explice antisemitismul din România interbelică prin contextul epocii, influența Bisericii sau relațiile dintre comunități, diminuând responsabilitatea individuală a celor care au promovat astfel de idei.

Reprezentanții MCA România afirmă că textul transmite inclusiv ideea că măsurile de combatere a antisemitismului ar putea genera, la rândul lor, reacții antisemite, ceea ce, în opinia organizației, inversează raportul dintre cauză și efect și mută atenția de la comportamentele discriminatorii către legislația menită să le sancționeze.

Avertisment privind impactul public al declarațiilor

În finalul reacției, organizația subliniază că opiniile exprimate de președintele Academiei Române capătă o greutate suplimentară datorită funcției pe care acesta o deține.

Potrivit MCA România, interpretările prezentate în articol ar putea oferi „un cadru intelectual convenabil” pentru evitarea aplicării spiritului și literei legislației privind combaterea antisemitismului, negarea Holocaustului și cultul criminalilor de război.

Organizația concluzionează că intervenția lui Ioan-Aurel Pop reprezintă un exemplu al modului în care anumite teze istorice controversate continuă să fie prezente în spațiul public, în ciuda consensului academic privind responsabilitățile regimurilor și actorilor implicați în politicile antisemite din trecut.