Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Pe harta turistică a României au intrat, de curând, mai multe atracții turistice. E vorba de obiective culturale și istorice care au beneficiat de lucrări de restaurare și au fost redate circuitului public – cetăți medievale și conace salvate de la degradare, muzee și case memoriale care au fost modernizate prin soluții tehnologice interactive pentru a atrage vizitatorii contemporani.
Vă propunem un ghid actualizat al spațiilor ce pot fi vizitate în diverse regiuni ale țării.
Una dintre cele mai spectaculoase fortificații medievale de pe malul Dunării, Cetatea Ladislau din Coronini, jud. Caraș Severin, și-a redeschis porțile pentru public în luna iunie.
Amplasată pe o culme stâncoasă, la aproximativ 40 de metri deasupra Dunării, Cetatea Ladislau este unul dintre cele mai valoroase monumente istorice din Banat. Cu o istorie veche de aproape 2.000 de ani, situl a fost locuit încă din perioada dacică.
Fortificația medievală identificată astăzi cu Cetatea Ladislau este menționată documentar începând cu anul 1430 sub diverse denumiri, precum Zenthlerzlowara, Zenth Lazlovara, Sand Ladislaem și Sanctus Ladislaus. Construită după anul 1428, aceasta făcea parte din sistemul defensiv dezvoltat de-a lungul Dunării, în strânsă legătură cu cetatea Golubac, situată pe malul opus al fluviului.
Poziționarea strategică a cetății permite o perspectivă amplă asupra Dunării și asupra întregii zone a Clisurii.

Sursa foto: culturacaras.ro

Sursa foto: culturacaras.ro

Sursa foto: culturacaras.ro

Sursa foto: culturacaras.ro

Sursa foto: culturacaras.ro
Cetatea Ladislau din Coronini, județul Caraș-Severin, a fost restaurată și pusă în valoare printr-o investiție de aproape 4 milioane de euro, finanțată din fonduri europene.
Înainte de lucrări, monumentul se afla într-o stare avansată de degradare. Proiectul a avut ca principal obiectiv salvarea și valorificarea durabilă a fortăreței și transformarea acesteia într-un punct de atracție pentru turismul cultural din Regiunea Vest.
Au fost făcute lucrări complexe de consolidare, restaurare și conservare a zidurilor și turnurilor cetății, au fost amenajate platforme, pasarele și trasee de vizitare, a fost restaurat Turnul 3 din partea de sud-vest și transformat într-un punct de belvedere cu vedere panoramică asupra Dunării și a fost construit un corp anexă destinat activităților de administrare și primire a vizitatorilor.
Zona a beneficiat și de amenajări exterioare, mobilier urban și elemente de informare care contribuie la o experiență modernă și accesibilă pentru vizitatori. Odată cu restaurarea cetății, aceasta va putea găzdui evenimente culturale, expoziții, activități educaționale și programe dedicate elevilor și tinerilor, a comunicat ADRVest.
Unul dintre cele mai importante puncte de cercetare și valorificare a patrimoniului roman din Transilvania, Limesparcul din castrul de la Călugăreni, a fost deschis în iunie, la finalizarea unui proiect de reabilitare în valoare de peste 12,6 milioane de lei, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Limesparc este un parc tematic sau arheologic amenajat în jurul fostei frontiere fortificate a Imperiului Roman, numită limes.
Prin lansarea Limesparcului, patrimoniul de la Călugăreni devine mai accesibil, mai interactiv și mai conectat la comunitate, oferind vizitatorilor posibilitatea de a descoperi istoria chiar în locul în care aceasta s-a desfășurat a transmis Muzeul Județean Mureș
Situl roman de la Călugăreni face parte din vastul sistem defensiv al Imperiului Roman cunoscut sub termenul de limes și a jucat un rol strategic în apărarea Văii Nirajului și a provinciei Dacia.
Cunoscut în legendele locale sub numele de ”Cetatea și palatul Sânzienei”, existența sa a fost consemnată încă de la începutul secolului al XVIII-lea. Primele săpături arheologice, realizate la sfârșitul secolului al XIX-lea au dus la localizarea exactă a castrului
/https%3A%2F%2Fwww.g4media.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F07%2Flimesparc5-1024x682.jpg)
https://www.facebook.com/Limesparc/

https://www.facebook.com/Limesparc/
/https%3A%2F%2Fwww.g4media.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F07%2Flimesparc2-1024x683.jpg)
https://www.facebook.com/Limesparc/
/https%3A%2F%2Fwww.g4media.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F07%2Flimesparc6-1024x682.jpg)
sursa foto: https://www.facebook.com/Limesparc/
Muzeul Național al Țăranului Român (MNȚR) poate fi vizitat din nou în întregime începând cu 28 iunie, după finalizarea lucrărilor de consolidare și restaurare a etajului destinat expoziției permanente, desfășurate pe parcursul ultimului deceniu.
Parterul a fost redeschis în aprilie 2025, odată cu inaugurarea expoziției „Legea creștinească”. Vizitatorii au acum acces și la etajul muzeului, unde este prezentată expoziția permanentă „Rânduiala vieții”.
Traseul de vizitare este completat de două noi expoziții temporare. „Huțulii” care pune în valoare patrimoniul și universul cultural al comunităților huțule din Bucovina și Maramureș, iar „Instrumente muzicale aerofone” prezintă diversitatea instrumentelor tradiționale de suflat și rolul acestora în viața comunităților românești.
În 2026, Muzeul Național al Țăranului Român marchează 120 de ani de la înființare și 30 de ani de la câștigarea Premiului European pentru Muzeul Anului (EMYA), cea mai importantă distincție europeană acordată unui muzeu.
/https%3A%2F%2Fwww.g4media.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F07%2Franduiala-4-1024x684.jpg)
Sursa foto: Muzeul Național al Țăranului Român

Sursa foto: Muzeul Național al Țăranului Român
/https%3A%2F%2Fwww.g4media.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F07%2Franduiala-2-1024x684.jpg)
Sursa foto: Muzeul Național al Țăranului Român
/https%3A%2F%2Fwww.g4media.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F07%2Franduiala-1-1024x684.jpg)
Sursa foto: Muzeul Național al Țăranului Român
/https%3A%2F%2Fwww.g4media.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F07%2Franduiala-5-1024x684.jpg)
Sursa foto: Muzeul Național al Țăranului Român
Muzeul Theodor Pallady din Capitală și-a redeschis porțile pentru public începând cu 24 aprilie 2026, după un amplu proces de renovare, reorganizare și reamenajare, care a schimbat atât spațiile de expunere, cât și modul în care vizitatorii interacționează cu patrimoniul muzeului.
Noua formulă expozițională include un spațiu de expunere extins și un traseu muzeal regândit, conceput pentru a pune mai bine în valoare colecțiile și pentru a oferi o experiență de vizitare mai coerentă și mai atractivă.
Lucrările au vizat atât interiorul clădirii, cât și grădina muzeului, care a fost amenajată ca un spațiu destinat întâlnirilor și evenimentelor culturale.
Din mai 2026, muzeul găzduiește „Divanul Artelor”, o serie de întâlniri interdisciplinare dedicate dialogului dintre arte, literatură, istorie și societate.
Muzeul Theodor Pallady adăpostește peste 800 de desene și gravuri realizate de pictor, lucrări donate statului român de soții Serafina și Gheorghe Răut..
Muzeul funcționează în Casa Melik, ridicată în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și considerată una dintre cele mai vechi case negustorești păstrate în București.
/https%3A%2F%2Fwww.g4media.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F07%2Fpallady-2-1024x683.jpg)
Sursa foto: Muzeul Theodor Pallady
/https%3A%2F%2Fwww.g4media.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F07%2Fpallady-3-1024x681.jpg)
Sursa foto: Muzeul Theodor Pallady
În martie 2026, la Muzeul Național Tehnic „Prof. ing. Dimitrie Leonida”, București s-a redeschis aripa istorică, după un amplu proces de restaurare.
/https%3A%2F%2Fwww.g4media.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F07%2Fmuzeul-tehnicii2-1024x682.jpg)
Sursa foto: Muzeul Tehnicii

Sursa foto: Muzeul Tehnicii

Sursa foto: Muzeul Tehnicii
Vizitatorii vor găsi aici motorul primului tramvai electric din țară și mașini cu aburi.
În circuitul muzeal a fost introdus biroul lui Dimitrie Leonida — un spațiu autentic, care include fondul de carte al savantului, donat de familia sa.
A fost redeschisă și sala de proiecții unde se pot viziona materiale video educative: cum zboară un avion, cum plutește o navă, cum ajunge lumina la bec, invenții românești care au schimbat lumea.
Casa Memorială „Elena Farago” a fost redeschisă publicului, în iunie, după restaurare. Monumentul istoric este în curtea Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”și îmbină farmecul arhitecturii de la sfârșitul secolului al XIX-lea cu tehnologii interactive și spații dedicate activităților culturale contemporane.
După restaurare, casa a fost transformată într-un multifuncțional destinat comunității. Pe lângă circuitul muzeal, aici sunt organizate ateliere de creație, expoziții interactive, dezbateri culturale, conferințe și rezidențe literare, cu scopul de a apropia publicul de patrimoniul cultural și de literatura română.
Clădirea face parte din ansamblul cultural lăsat prin testament Craiovei de soții Alexandru și Aristia Aman. Construită în 1898 ca anexă a reședinței familiei, clădirea a fost destinată, potrivit actului testamentar din 1904, locuinței oficiale a personalului Bibliotecii și Muzeului Fundației „Aman”.
Casa este legată indisolubil de personalitatea poetei Elena Farago, una dintre cele mai importante autoare de literatură pentru copii din România. Numită director al Fundației „Alexandru și Aristia Aman” la 1 septembrie 1921, ea a condus instituția până în 1954, perioadă în care a transformat biblioteca într-un centru cultural activ.
/https%3A%2F%2Fwww.g4media.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F07%2Felena-farago-1-1024x697.jpg)
Sursa foto: Facebook Cosmin Vasile
/https%3A%2F%2Fwww.g4media.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F07%2Felena-farago-3-1024x682.jpg)
Sursa foto: Facebook Cosmin Vasile
/https%3A%2F%2Fwww.g4media.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F07%2Felena-farago-2-1024x682.jpg)
Sursa foto: Facebook Cosmin Vasile
Conacul Gyárfás din Cristuru Secuiesc, clădirea în care Petőfi Sándor și-ar fi petrecut ultima noapte a fost redeschis pentru public în mai 2026.
Construcția conacului a început în 1728 iar acum este în proprietatea Primăriei Cristuru Secuiesc, din județul Harghita.
Conacul a trecut prin lucrări de restaurare în valoare de opt milioane de lei, finanțat prin PNRR.
De-a lungul timpului, conacul a avut mai multe destinații. În perioada comunistă a funcționat ca spital de pneumologie, iar în ultimii ani a găzduit un centru de plasament. Deși imobilul părea bine conservat la exterior, specialiștii au constatat, după începerea lucrărilor, că o parte a structurii era într-o stare avansată de degradare.
Noua destinație a conacului este una culturală și turistică. La parter va funcționa o expoziție permanentă dedicată istoriei clădirii și legăturii sale cu Petőfi Sándor, dar și spații pentru expoziții temporare și evenimente culturale.
În pivniță a fost amenajat un spațiu denumit „Crama Gyárfás”, care ar putea fi transformat în viitor într-o cafenea, iar mansarda va găzdui conferințe, ateliere și alte activități culturale. Clădirea dispune și de spații de cazare pentru aproximativ 10–12 persoane.
Tradiția locală spune că poetul Sándor Petőfi a petrecut la acest conac ultima noapte înainte de a pleca spre câmpul de luptă de la Albești, unde avea să dispară.
În fiecare an, pe 31 iulie, autoritățile organizează manifestări comemorative dedicate poetului.
În curtea conacului se află și celebrul „păr al lui Petőfi”, un pom secular despre care legenda spune că sub coroana lui poetul și-ar fi scris ultima poezie.
Este unul dintre cele mai vizitate puncte de atracție ale orașului.
/https%3A%2F%2Fwww.g4media.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F07%2Fconacul-Gyarfas-1-1024x768.jpg)
Sursa foto: Primăria Cristuru Secuiesc
/https%3A%2F%2Fwww.g4media.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F07%2Fconacul-Gyarfas-4-1024x768.jpg)
Sursa foto: Primăria Cristuru Secuiesc

Sursa foto: Primăria Cristuru Secuiesc
/https%3A%2F%2Fwww.g4media.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F07%2Fconacul-Gyarfas-2-1024x768.jpg)
Sursa foto: Primăria Cristuru Secuiesc