Curtea de Apel București a suspendat sancțiunea dată de CNA, de întrerupere a emisiei Realitatea Plus, pe baza comunicatului de presă / Valentin Jucan, președintele CNA: „Nu știu cum au verificat judecătorii legalitatea cererii, pe ce bază. Nu s-a mai întâmplat așa ceva”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Curtea de Apel București a suspendat sancțiunea CNA care decisese suspendarea emisiei Realitatea Plus pentru trei ore, înainte ca decizia consiliului să fie redactată. Instanța a admis acțiunea postului de televiziune în baza comunicatului de presă emis de consiliu. „Nu știu ce au judecat acolo, pentru că în comunicatul nostru de presă este amintit doar, printre altele, că postul a fost sancționat și atât” spune, pentru G4Media, președintele CNA, Valentin Jucan.

În ședința din 7 iulie, Consiliul Naţional al Audiovizualului a analizat 34 de rapoarte întocmite de Direcţia Monitorizare ca urmare a autosesizării şi a sesizărilor primite pentru emisiuni difuzate în perioada 01-25.02.2026 de postul Realitatea Plus – Culisele Statului Paralel din 26.04.2026 și 7.05.2026 și pentru emisiunile informative din 3.04.2026.

„Constatând încălcarea prevederilor art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002 şi ale art. 43 alin. (4), art. 84 alin. (1) şi art. 85 alin. (1) din Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, CNA a decis să sancţioneze postul Realitatea Plus cu obligarea radiodifuzorului de a difuza timp de 3 ore, între orele 18,00 şi 21,00, numai textul deciziei de sancţionare”, a transmis CNA, pe 7 iulie.

Pentru sancționarea postului au fost șapte voturi pentru și patru împotrivă (Daniela Bârsan, Georgică Severin, Monica Gubernat, Lucian Dindirică).

CNA a transmis, la finalul ședinței, un comunicat de presă.

A doua zi, PHG Media Invest, firma deținătoare de licență a televiziunii Realitatea Plus, a depus la Curtea de Apel București o cerere de suspendare a sancțiunii.

A doua zi, pe 9 iulie, cererea PHG Media Invest a intrat în dezbatere și a fost aprobată de judecătorul de la Secția a IX-a Contencios Administrativ a Curții de Apel București.

În portalul CAB la obiectul procesului nu se menționează numărul deciziei, scrie doar „suspendare executare act administrativ decizie/07.07.2026”.

Iar decizia a venit imediat – instanța a admis cererea de suspendare chiar dacă pârâtul, CNA, a menționat că nu are încă ce judeca.

„ Respinge ca neîntemeiate excepţiile lipsei de obiect şi inadmisibilităţii invocate de pârât. Admite cererea de suspendare. Dispune suspendarea executării Deciziei CNA din data de 07.07.2026 prin care a stabilit în sarcina PHG MEDIA INVEST SRL pentru postul Realitatea Plus ,«obligaţia radiodifuzorului de a difuza în intervalul orar 18.00-21.00 timp de 3 ore numai textul deciziei de sancţionare». Executorie de drept. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Curtea de Apel Bucureşti- Secţia a IX a Contencios Administrativ şi Fiscal. Pronunţată astăzi, 09.07.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei”.

„Nu s-a mai întâmplat niciodată”

Președintele CNA, Valentin Jucan, spune că nu e prima oară când Realitatea Plus contestă o decizie a CNA înainte ca documentul să fie redactat și trimis oficial.

„În situația în care noi nu aveam decizia redactată, solicitam fie o amânare pentru a doua zi, fie câteva ore în aceeași zi, pentru a înainta instanței decizia și a i-o înmâna, astfel încât aceasta să poată fi verificată din punctul de vedere al legalității”, explică el. „Instanța nu a acceptat niciodată să verifice legalitatea unui document fără să îl aibă”.

De data aceasta, spune Jucan, a acceptat.

„Nu știu ce au judecat acolo, pentru că în comunicatul nostru de presă este amintit doar, printre altele, că postul a fost sancționat și atât. Dar nu spune care este procedura. Dacă vă uitați la deciziile noastre, ele sunt foarte detaliate: se arată cvorumul, temeiul legal al ședinței, ce s-a vizionat, câte rapoarte au fost analizate, ce anume s-a reținut din rapoartele respective, care este istoricul sancțiunilor.

Deciziile noastre nu sunt niște decizii de genul amenzilor puse în parbrizul cuiva. Abia când ai decizia poți să te apleci asupra legalității documentului și, eventual, cum se mai procedează, să analizezi și fondul. Cum poți să faci o asemenea analiză asupra unui document care nu există? Este pentru prima dată când se întâmplă așa ceva”, spune el, pentru G4Media.

Decizia judecătorilor de la CAB poate fi contestată, ceea ce CNA va face spune Jucan.

În paralel, Realitatea Plus a făcut și o cerere de reanalizare a sesizărilor.

„Vom face pașii următori așa cum am făcut și până acum. În ședința de marți sau de miercuri vom vedea dacă există temei pentru această reanalizare, adică pentru modificarea sau menținerea deciziei. Și, bineînțeles, vom formula contestație”, explică el.

„Dar, chiar și acum, în momentul în care discutăm, probabil este redactată doar jumătate din decizie. Cu atât mai puțin era redactată atunci; nici măcar nu era începută când se desfășura ședința”, adaugă el.

G4Media a solicitat CAB un punct de vedere privind acest caz.

Realitatea Plus, cu licența retrasă de CNA, continuă să emită

Consiliul Naţional al Audioviualului a decis, pe 7 aprilie, retragerea licenţei pentru televiziunea Realitatea Plus, din cauza unor amenzi neplătite din anul 2024. Decizia administrativă a CNA a fost atacată în instanță de reprezentanții televiziunii controlate de Maricel Păcuraru iar procesul este pe rol.

„Pe cât de rapid s-a desfășurat acel proces (de suspendare a sancțiunii, n. red0, pe atât de mult întârzie acum. Nici până în prezent nu am primit termen la Înalta Curte. Noi am declarat recurs și l-am depus în termenul prevăzut de procedura judiciară, dar nu primim termen la Înalta Curte”, spune Valentin Jucan pentru G4Media.

Prima decizie, cea de suspendare a sancțiunii decise de CNA a fost dată tot de Curtea de Apel București.

Și nu e singura problemă a postului TV.

CNA a respins, în ședința din 12 mai, solicitarea de modificare a acționariatului firmei PHG Media Invest, cea care deține licența televiziunii Realitatea Plus. Societatea a fost preluată de o firmă din SUA, al cărei beneficiar este același ca firma deținătoare de licență din România – Daniela Madi Păcuraru, soția lui Maricel Păcuraru, după cum a declarat avocatul Realitatea Plus în ședința CNA.

Citește mai mult aici: https://www.g4media.ro/familia-pacuraru-a-mutat-in-sua-firma-care-opereaza-realitatea-plus-sustine-avocatul-companiei-cna-e-respins-cererea-de-modificare-a-actionariatului-firma-din-sua-care-ar-trebuia-sa-preia-televiz.html

Cine conduce Curtea de Apel București

Curtea de Apel București este condusă de Liana Arsenie, considerată o loială a Liei Savonea, șefa Curții Supreme, iar instanța pe care o conduce Arsenie s-a aflat în centrul atenției publice după o conferință de presă în timpul căreia comunicarea conducerii instanței ar fi fost coordonată telefonic chiar de Savonea. Episodul a fost marcat de celebra replică „M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc”.

Liana Arsenie a organizat o conferință de presă-eveniment în 11 decembrie 2025, după documentarul Recorder despre starea Justiției, în care jurnaliștii au fost înfierați. La începutul conferinței, judecătoarea Raluca Moroșanu a luat cuvântul, a confirmat spusele jurnaliștilor Recorder și a denunțat abuzuri și presiuni în instanțe. Ulterior, Liana Arsenie a închis conferința de presă, deși jurnaliștii voiau să-i mai pună întrebări și i-au cerut să mai rămână să răspundă la întrebări, din respect pentru cetățenii care urmăresc conferința de presă

În ianuarie, G4Media arăta cum, în ultimele zile ale anului 2025 și la începutul lui 2026, la Curtea de Apel București au fost înregistrate mai multe acțiuni în contencios administrativ îndreptate împotriva Guvernului și a altor instituții centrale, care au primit termene de judecată extrem de scurte, unele fixate de pe o zi pe alta

În 2024, G4Media a scris despre cum judecătoarea Liana Arsene, care judeca latura civilă a dosarului Băneasa, a retras mandatul european de arestare emis pe numele lui Puiu Popoviciu. Mai departe, consecința a fost că Înalta Curte de Justiție a Marii Britanii a respins definitiv extrădarea omului de afaceri în România.

Liana Arsenie a explicat în motivarea sentinței prin care l-a achitat pe omul de afaceri Puiu Popoviciu (prin rejudecare, în revizuire), cum acesta nu a pus mâna prin fraudă pe terenul de 224 de hectare din Băneasa al Universității de Agronomie (așa cum a decis justiția prin verdict definitiv în urmă cu 9 ani), ci a încheiat o afacere legală în urmă căreia o firmă controlată de magnatul de la Londra ia banii din chiria terenului pe care se află Mall Băneasa și IKEA, în vreme ce universitatea de stat se plânge că nu obţine nimic – potrivit motivării instanţei.

Pe 12 iulie 2024, judecătoarea a anulat verdictul definitiv de 7 ani de detenție la care fusese condamnat Puiu Popoviciu în 2017 și l-a achitat în revizuire. Judecătoarea a ridicat și sechestrul pe terenul de 224 de ha din Băneasa evaluat la 700 de milioane de euro.

După scandalul de la Curtea de Apel București, cauzat de achitările pe bandă și documentarul Recorder, dar și ieșirea publică a judecătoarei Raluca Moroșanu, Antena 3 a găzduit un interviu-fluviu cu Arsenie, în care șefa Curții de Apel București susținea că, de fapt, judecătorii nu urmăresc „spălarea” marilor corupți și că aceștia sunt ”victimele” unui asalt asupra Justiției, narațiune rostogolită și de Lia Savonea și alți șefi de instanțe din țară, loiali șefei Curții Supreme.