Curtea de Apel București reacționează după ce G4Media a relatat despre procesele-blitz împotriva Guvernului: explică termenele scurte acordate unor dosare în perioada sărbătorilor – „Obligație legală, nu opțiune discreționară”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Curtea de Apel București explică termenele scurte acordate unor dosare în perioada sărbătorilor, după ce G4Media a scris despre un val de procese îndreptate împotriva Guvernului, cărora li s-au acordat termene de pe o zi pe alta: „Obligație legală, nu opțiune discreționară”.

Curtea de Apel București a transmis, duminică, o informare publică în care explică de ce unele dosare de contencios administrativ înregistrate în perioada sărbătorilor de iarnă au primit termene foarte scurte de judecată, precizând că acestea au fost stabilite în baza unor obligații legale și a caracterului de urgență al cauzelor.

G4media a informat că în ultimele zile ale anului 2025 și la începutul lui 2026, la Curtea de Apel București au fost înregistrate mai multe acțiuni în contencios administrativ îndreptate împotriva Guvernului și a altor instituții centrale, care au primit termene de judecată extrem de scurte, unele fixate de pe o zi pe alta.

În replică, instanța arată că, în cazul unor tipuri de dosare, legea impune „proceduri cu caracter de urgență și termene procedurale foarte scurte”, în funcție de obiectul cererii și de efectele juridice produse. Printre acestea se numără plângerile împotriva măsurii luării în custodie publică, cererile de prelungire a custodiei publice, cererile de suspendare a executării actelor administrative și ordonanțele președințiale

Potrivit Curții de Apel București, plângerile împotriva luării în custodie publică trebuie soluționate de urgență, în maximum trei zile, conform prevederilor OUG nr. 194/2002. De asemenea, cererile de prelungire a custodiei publice trebuie judecate înainte de expirarea duratei măsurii, tot în regim de urgență.

Instanța prezintă exemple concrete de dosare în care termenele au fost fixate la una, două sau trei zile de la înregistrare, tocmai pentru a respecta aceste dispoziții legale imperative.

O altă categorie de cauze care impune urgență este cea a cererilor de suspendare a executării actelor administrative, formulate în temeiul Legii contenciosului administrativ. Acestea se judecă „de urgență și cu precădere”, cu termene scurte, justificate de efectele imediate ale actelor contestate.

De asemenea, Curtea de Apel București menționează că ordonanța președințială reprezintă o procedură specială și excepțională, destinată prevenirii unor pagube iminente sau conservării unor drepturi care s-ar putea pierde prin întârziere. În astfel de situații, termenele pot fi stabilite chiar de la o zi la alta sau, în cazuri excepționale, în aceeași zi.

Instanța precizează că, în perioada 5–9 ianuarie 2026, deși zilele de 6 și 7 ianuarie sunt libere, au fost acordate termene pentru șapte dosare considerate urgente, tocmai pentru a respecta cadrul legal.

„Fixarea unor termene scurte de judecată nu a reprezentat o opțiune discreționară, ci o obligație legală, impusă de natura cauzelor și de termenele imperative stabilite de lege”, se arată în informarea Curții de Apel București, care amintește că judecătorii sunt independenți și reafirmă angajamentul instituției pentru transparență și corecta informare a publicului.

Val de procese împotriva Guvernului la Curtea de Apel București, cu termene fixate foarte scurt

În ultimele zile ale anului 2025 și la începutul lui 2026, la Curtea de Apel București au fost înregistrate mai multe acțiuni în contencios administrativ îndreptate împotriva Guvernului și a altor instituții centrale, care au primit termene de judecată extrem de scurte, unele fixate de pe o zi pe alta, a relatat duminică G4Media.

Pe 31 decembrie 2025, avocata Silvia Uscov a depus trei cereri de suspendare a unor acte administrative. Acestea vizează, pe de o parte, o decizie a premierului Ilie Bolojan privind constituirea unui comitet consultativ pentru analiza legislației din domeniul justiției și, pe de altă parte, decretele și hotărârile de numire a unor judecători la Curtea Constituțională – Dacian Cosmin Dragoș și Mihai Busuioc.

Toate cele trei dosare au primit termen de judecată pentru 5 ianuarie 2026, în condițiile în care intervalul 1–4 ianuarie a fost nelucrător. Potrivit unor surse guvernamentale, documentele de citare ar fi fost comunicate în aceeași zi cu înregistrarea dosarelor, prin agent procedural, o practică considerată neobișnuită în raport cu uzanțele curente.

Acțiuni similare au fost inițiate și de o asociație intitulată „Coaliția pentru apărarea statului de drept”, condusă de avocata Elena Radu, care a cerut suspendarea actului de înființare a grupului de lucru guvernamental pe justiție. Și acest dosar a primit termen pentru 5 ianuarie 2026.

Comitetul constituit de premierul Bolojan are caracter consultativ, fără personalitate juridică, fiind format din reprezentanți ai Cancelariei prim-ministrului și ai Ministerului Justiției, cu rolul de a formula propuneri privind reformarea legislației din domeniul justiției.

Contextul juridic tensionat apare pe fondul dezbaterilor privind pensiile speciale ale magistraților și al avertismentelor publice formulate anterior de reprezentanți ai sistemului judiciar, care au semnalat că modificările legislative pot genera un număr ridicat de litigii în instanță.

Curtea de Apel București este condusă de Liana Arsenie, iar instituția s-a aflat în centrul atenției publice după o conferință de presă în timpul căreia comunicarea conducerii instanței ar fi fost coordonată telefonic de președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, episod marcat de celebra replică „M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc”.