Noile scenarii climatice globale: cel mai pesimist viitor pare mai puțin probabil, dar nu am intrat într-o zonă sigură | România rămâne vulnerabilă | Delta Dunării și orașele sunt în prima linie a schimbărilor climatice

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Noile scenarii climatice elaborate pentru următoarea generație de modele climatice globale (CMIP7) indică faptul că lumea nu mai pare să urmeze traiectoria celui mai pesimist scenariu de încălzire globală utilizat în evaluările anterioare. Potrivit unei analize a Consiliului Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice, politicile de reducere a emisiilor, dezvoltarea accelerată a energiilor regenerabile și progresul tehnologic au modificat perspectivele globale privind evoluția emisiilor de gaze cu efect de seră.

Specialiștii nuanțează însă mesajul, atenționând că această evoluție nu trebuie interpretată ca o dispariție a riscului climatic. Noua generație de scenarii include șapte traiectorii posibile de emisii, de la niveluri ridicate, medii, la niveluri reduse de schimbări climatice, care vor sta la baza viitoarelor proiecții ale răspunsului climatic și la analize climatice internaționale.

„Am redus probabilitatea celui mai grav viitor climatic, dar nu am intrat într-o zonă sigură”, arată analiza. Deși scenariul cu cele mai mari emisii este revizuit în jos față de vechiul RCP8.5/SSP5-8.5, și atingerea celui mai favorabil scenariu, compatibil cu limitarea încălzirii globale la 1,5°C, pare mai dificilă decât se estima anterior.

Potrivit experților, planeta se îndepărtează de un scenariu climatic catastrofal bazat pe lipsa de acțiune, însă rămâne pe o traiectorie care ar putea conduce la o încălzire globală de aproximativ 2-3°C. Un astfel de nivel ar genera efecte semnificative asupra sănătății populației, agriculturii, resurselor de apă, infrastructurii și securității alimentare.

Scenariile climatice nu sunt predicții

Consiliul precizează că scenariile climatice nu reprezintă prognoze exacte, ci instrumente științifice utilizate pentru evaluarea riscurilor. Acestea sunt construite pe baza unor ipoteze privind evoluția economiei, a politicilor climatice, a tehnologiilor energetice, a utilizării terenurilor și a comportamentului societății.

Revizuirea scenariilor nu reprezintă o infirmare a concluziilor științifice privind schimbările climatice, ci reflectă integrarea celor mai recente date, politici și evoluții tehnologice în modelele de analiză.

Autorii mai spun că măsurile adoptate la nivel global pentru reducerea emisiilor produc deja efecte vizibile, inclusiv prin încetinirea ritmului estimat de creștere a temperaturii globale. Totuși, cantitățile mari de gaze cu efect de seră acumulate în atmosferă continuă să influențeze sistemul climatic pe termen lung.

Ce înseamnă pentru România

Pentru România, noile scenarii confirmă că schimbările climatice vor continua să genereze riscuri importante, inclusiv valuri de căldură mai frecvente, secete prelungite, inundații, presiuni asupra resurselor de apă și pierderi agricole.

Sănătatea populației este considerată una dintre cele mai vulnerabile componente, în special în cazul persoanelor vârstnice, copiilor și celor cu afecțiuni cronice. Orașele cu puține spații verzi vor resimți mai puternic efectul de insulă de căldură urbană.

Agricultura și securitatea alimentară vor fi afectate de temperaturile ridicate, secetele repetate și degradarea solurilor, în special în sudul și estul țării, spune Consiliul Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice. Soluțiile propuse includ agricultura durabilă, perdelele forestiere și integrarea arborilor în peisajele agricole pentru creșterea retenției apei și reducerea eroziunii.

Infrastructura și economia vor suporta costuri mai mari dacă adaptarea va avea loc doar după producerea pagubelor. Investițiile în prevenție, infrastructură verde și planificare teritorială sunt considerate esențiale pentru reducerea pierderilor viitoare.

Delta Dunării și orașele, în prima linie a adaptării

Consiliul recomandă tratarea restaurării zonelor umede și a luncilor inundabile din bazinul Dunării și Delta Dunării ca investiții în infrastructură naturală pentru adaptarea la schimbările climatice. Aceste ecosisteme pot reduce efectele inundațiilor și ale secetei, îmbunătățind în același timp calitatea apei și conservarea biodiversității.

În mediul urban, arborii stradali, parcurile, coridoarele verzi și restaurarea râurilor urbane sunt văzute drept măsuri sine qua non pentru reducerea efectelor valurilor de căldură și creșterea rezilienței orașelor.

Concluzie

Consiliul Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice concluzionează că noile scenarii oferă o perspectivă mai realistă asupra evoluției viitoare a climei. Deși probabilitatea materializării celui mai pesimist scenariu a scăzut, riscurile climatice rămân semnificative, iar atingerea celor mai ambițioase obiective de limitare a încălzirii globale continuă să fie o provocare majoră.

Mesajul principal al analizei este unul de „optimism responsabil”: măsurile adoptate până acum demonstrează că acțiunea umană poate reduce riscurile climatice, însă amploarea efectelor viitoare va depinde de deciziile luate în următorii ani. Reducerea emisiilor, adaptarea și investițiile în protejarea ecosistemelor rămân esențiale pentru limitarea impactului schimbărilor climatice.

Analiza a fost realizată de Consiliul Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice, un organism independent format din cercetători și experți români în climatologie, meteorologie, ecologie, energie și politici publice. Din consiliu fac parte specialiști de la Universitatea din București, Universitatea Babeș-Bolyai, Administrația Națională de Meteorologie, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Academia Română, Institutul Alfred Wegener pentru Cercetări Polare și Marine din Germania și Energy Policy Group. Printre membrii săi se numără climatologii Monica Ioniță, Mihai Dima, Mihaela Caian și Sorin Cheval, meteorologul Bogdan Antonescu, ecologul Mihai Adamescu și experții în politici energetice Radu Dudău și Mihnea Cătuți.

Sursa: https://www.stareaclimei.ro/noile-scenarii-climatice