De la albastru la roșu: Cum arată 170 de ani de încălzire a României în câteva zeci de dungi colorate / Bucureștiul se încălzește mai rapid decât restul țării

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Dacă schimbările climatice ar putea fi rezumate într-o singură imagine, aceasta ar fi probabil formată din sute de dungi albastre și roșii. Primele reprezintă anii mai reci decât media, celelalte anii mai calzi. Privite împreună, ele spun o poveste simplă și greu de contestat: România se încălzește, iar ritmul încălzirii s-a accelerat puternic în ultimele decenii.

Pe 21 iunie este marcată anual inițiativa globală Show Your Stripes Day, o campanie de conștientizare a schimbărilor climatice care utilizează așa-numitele „warming stripes” – benzi climatice care reprezintă evoluția temperaturilor anuale din 1850 până în prezent. Fiecare linie verticală corespunde unui an: albastru pentru anii mai reci, roșu pentru anii mai calzi.

Conceptul a fost creat în 2018 de climatologul Ed Hawkins, iar de atunci a devenit unul dintre cele mai cunoscute simboluri vizuale ale schimbărilor climatice.

Povestea climatică a României, spusă în culori

Într-o analiză publicată de platforma de comunicare științifică InfoClima, cercetătorul Bogdan Antonescu explică modul în care aceste benzi reflectă evoluția climei din România și București.

Datele arată că până spre mijlocul secolului XX majoritatea anilor au fost mai reci decât media perioadei de referință 1961–2010. Graficele sunt dominate de nuanțe de albastru, iar în unele cazuri abaterile de temperatură ajung la minus 1–2 grade Celsius.

Situația începe să se schimbe în anii 1970 și 1980, când apar tot mai frecvent ani cu temperaturi peste medie. După 1990 însă, imaginea se transformă radical.

„Începând cu anii ’80 liniile devin tot mai des roșii, ceea ce arată că temperaturile anuale au început să depășească constant media perioadei de referință”, arată analiza publicată de InfoClima și semnată de Bogdan Antonescu.

După 1990, roșul devine noua normalitate

Potrivit cercetătorului, ultimele trei decenii sunt caracterizate de o încălzire accelerată și persistentă.

Grafic realizat în cadrul inițiativei „Show Your Stripes”, care ilustrează evoluția temperaturilor medii anuale din România între 1850 și 2025, raportate la media perioadei 1961–2010. Barele albastre reprezintă ani mai reci decât media, iar cele roșii ani mai calzi. Imaginea evidențiază trecerea de la predominanța anilor reci în secolele XIX și XX la o încălzire accelerată după 1990, cu recorduri de temperatură în ultimele decenii. Sursa: Show Your Stripes / Ed Hawkins.

După anul 2000, România înregistrează frecvent abateri pozitive de peste +2°C față de media climatică de referință, iar ultimii ani din serie sunt aproape în totalitate reprezentați prin nuanțe intense de roșu.

„Din anii 1990 încoace, majoritatea anilor sunt peste medie, cu o intensificare clară a nuanțelor de roșu. După 2000, în special din 2010, apare o creștere rapidă și constantă a temperaturilor”, notează Bogdan Antonescu.

Potrivit analizei, anul 2024 pare să fie cel mai cald din întreaga serie de date.

Bucureștiul se încălzește mai repede decât România

Una dintre cele mai interesante concluzii scoase ăn evidență de grafice este diferența dintre tendința națională și cea observată în Capitală.

Grafic care prezintă evoluția temperaturilor medii anuale în București între 1850 și 2025, comparativ cu media perioadei 1961–2010. Nuanțele de roșu devin dominante după anii 1990, iar vârful trece de +3°C față de media de referință, reflectând efectele încălzirii globale și ale fenomenului de insulă de căldură urbană. Sursa: Show Your Stripes / Ed Hawkins.

În timp ce la nivelul României abaterile recente depășesc frecvent +2°C, în București acestea trec de +3°C.

Explicația este efectul de „insulă de căldură urbană”, fenomen prin care orașele acumulează și rețin mai multă căldură decât zonele rurale din jur, din cauza suprafețelor construite, a traficului și a lipsei vegetației.

„Pentru București, situația este și mai accentuată: abaterile de temperatură depășesc +3°C, fenomen amplificat de efectul de insulă de căldură urbană, ceea ce sugerează că marile orașe se încălzesc mai rapid decât restul țării”, explică autorul.

Ce înseamnă aceste dungi pentru viața de zi cu zi

Deși graficele pot părea abstracte la prima vedere, efectele lor sunt deja vizibile în viața de zi cu zi.

Potrivit lui Bogdan Antonescu, benzile roșii reflectă fenomene resimțite direct de populație: valuri de căldură mai frecvente și mai intense, secete prelungite, stres termic accentuat în orașe și presiuni tot mai mari asupra agriculturii și resurselor de apă.

„Aceste benzi roșii nu sunt simple statistici abstracte — ele se traduc direct în valuri de căldură mai frecvente, secete mai severe și un disconfort termic tot mai prezent în viața de zi cu zi a românilor”, scrie cercetătorul.

O schimbare fără precedent în ultimii 170 de ani

„Datele arată o schimbare climatică semnificativă în ultimii 30–40 de ani, cu o încălzire rapidă și persistentă după 1990, în acord cu tendințele globale. Iar ceea ce face acest fenomen cu adevărat alarmant este că această creștere este fără precedent în ultimii 170 de ani”, concluzionează Bogdan Antonescu.

Pentru cercetători, valoarea unor instrumente precum „warming stripes” constă tocmai în capacitatea lor de a transforma date climatice complexe într-o imagine ușor de înțeles. Iar în cazul României, imaginea este că albastrul care domina trecutul a fost înlocuit treptat de roșu, semnul unei țări care se confruntă cu efectele tot mai evidente ale încălzirii globale.