Un posibil Super El Niño la orizont: ce ar putea însemna pentru clima României în 2026 și 2027 – analiză

Specialiștii precizează însă că aceste legături nu reprezintă prognoze certe. Influența fenomenului asupra Europei este indirectă și depinde de interacțiunea cu alți factori climatici, în special de starea Oceanului Atlantic. Analiza oferă, mai degrabă, un context util pentru înțelegerea riscurilor climatice din următorii ani.

Ce este El Niño?

El Niño este una dintre cele mai importante surse de variabilitate climatică la scară globală. Fenomenul apare atunci când vânturile alizee din Pacificul ecuatorial slăbesc, iar apele calde de suprafață se extind către centrul și estul oceanului.

În mod oficial, un episod El Niño este declarat atunci când temperatura suprafeței oceanului în regiunea de referință Niño 3.4 depășește cu cel puțin 0,5°C media climatologică pentru o perioadă de minimum cinci luni consecutive.

Aceste modificări influențează circulația atmosferică globală și pot schimba distribuția precipitațiilor și a temperaturilor în numeroase regiuni ale lumii.

Ce se întâmplă acum în Pacific?

Pacificul ecuatorial pare să fi intrat într-o nouă fază de tranziție, după episodul La Niña care a caracterizat mare parte din anul 2025.

Potrivit analizei, în săptămâna 13 mai 2026, anomalia temperaturii apei în regiunea Niño 3.4 a ajuns la +0,9°C, depășind pragul convențional El Niño. Organizația Meteorologică Mondială (WMO) a semnalat deja o „schimbare clară în Pacificul ecuatorial”, iar principalele centre internaționale de prognoză climatică – NOAA, ECMWF și IRI/Universitatea Columbia – estimează o probabilitate de 80–98% pentru instalarea fenomenului în cursul verii.

Scenariul considerat în prezent cel mai probabil este ca episodul să se intensifice în a doua parte a anului și să atingă maximul între noiembrie 2026 și ianuarie 2027.

Cum poate influența România un fenomen din Pacific?

Influența El Niño asupra Europei este mai puțin directă decât în alte regiuni ale lumii. Semnalul climatic ajunge până pe continent prin modificări ale circulației atmosferice și ale Oscilației Nord-Atlantice (NAO), unul dintre principalii factori care determină vremea europeană.

Iernile din centrul și sudul Europei tind să fie mai blânde și, uneori, mai umede decât în mod obișnuit, în timpul unor episoade puternice El Niño. Totuși, cercetările recente arată că această relație nu este constantă și poate varia în funcție de starea Atlanticului de Nord.

Din acest motiv, cercetătorii recomandă prudență în interpretarea efectelor posibile asupra unei anumite țări sau regiuni.

Ce ne spune istoria?

Analiza episoadelor El Niño din ultimele decenii evidențiază câteva tendințe recurente în România.

În anii marcați de evenimente puternice, precum 1982/83, 1997/98 și 2015/16, verile au fost caracterizate de temperaturi peste medie. În multe cazuri, căldura s-a menținut și în vara următoare. Totodată, perioadele respective au coincis adesea cu deficite de precipitații în timpul sezonului cald.

Vara anului 2015 este unul dintre exemplele recente cele mai cunoscute, fiind marcată atât de episoade de caniculă, cât și de secetă accentuată în mai multe regiuni ale Europei. Pe de altă parte, iernile care au urmat unor episoade puternice El Niño au fost, în unele cazuri, mai blânde și mai umede decât media climatologică.

Ce ar putea însemna pentru 2026 și 2027?

Dacă actualele estimări se confirmă și fenomenul se dezvoltă la intensitatea anticipată, analiza semnată de Dr. Monica Ioniță-Scholz sugerează că verile anilor 2026 și 2027 ar putea avea o probabilitate mai ridicată de a fi calde și cu precipitații sub media obișnuită.

Acest lucru ar putea avea implicații pentru:

• agricultură, în special în zonele deja vulnerabile la secetă;
• gestionarea resurselor de apă;
• ecosistemele forestiere – păduri;
• planificarea măsurilor de adaptare la temperaturi ridicate – valuri de căldură.

Totuși, specialiștii spun că nu este vorba despre o prognoză deterministă, ci despre o evaluare a riscurilor bazată pe experiența episoadelor anterioare și pe evoluțiile observate în Pacific.

Un context util, nu un verdict

Analiza Monicăi Ioniță oferă un reper important într-o perioadă în care schimbările climatice fac ca evenimentele extreme să fie tot mai atent monitorizate.

Deși există încă incertitudini privind modul în care un posibil Super El Niño va interacționa cu alți factori climatici, istoricul sugerează că merită urmărit cu atenție. Pentru România, mesajul nu este unul alarmist, ci unul de pregătire și înțelegere a riscurilor pentru planificarea adaptării.