Raport internațional realizat de 74 de cercetători din întreaga lume: Dezechilibrul energetic al Pământului a atins un nivel record și s-a dublat în ultimele două decenii / Pragul de 1,5°C ar putea fi depășit în jurul anului 2030 / Oamenii de știință: alegerile făcute în acest deceniu vor fi cruciale pentru ritmul încălzirii globale

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Pământul acumulează căldură într-un ritm fără precedent. Dezechilibrul energetic al planetei – diferența dintre energia solară absorbită și cea radiată înapoi în spațiu – a atins cel mai ridicat nivel înregistrat până acum și s-a mai mult decât dublat în ultimele două decenii, arată raportul „Indicators of Global Climate Change 2025”, realizat de 74 de cercetători din întreaga lume și publicat în revista științifică Earth System Science Data. Studiul arată că aproape toți indicatorii sistemului climatic s-au deteriorat față de evaluarea IPCC din 2021, iar pragul de încălzire de 1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris ar putea fi depășit în jurul anului 2030.

Acest prag de 1,5°C este considerat esențial deoarece marchează limita dintre riscuri climatice considerate încă gestionabile și efecte catastrofale, posibil ireversibile, asupra ecosistemelor și societăților umane.

Raportul „Indicators of Global Climate Change 2025” actualizează anual principalii indicatori climatici folosiți de Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) și este considerat un punct de referință înaintea viitorului raport major al IPCC, programat peste aproximativ doi ani.

Încălzirea provocată de om a ajuns la 1,37°C

Potrivit autorilor, încălzirea globală provocată de activitățile umane a atins în 2025 nivelul de 1,37°C peste media perioadei 1850–1900, iar ritmul de creștere a ajuns la 0,27°C pe deceniu în intervalul 2016–2025, egalând cea mai rapidă rată de încălzire observată în înregistrările instrumentale.

„Această rată ridicată a încălzirii, care egalează maximul istoric observat anul trecut, a fost cauzată de o combinație între emisiile de gaze cu efect de seră aflate la niveluri record și reducerea efectului de răcire exercitat de aerosoli”, precizează autorii studiului.

În același timp, media temperaturilor observate în perioada 2016–2025 a fost de 1,26°C peste nivelul preindustrial, dintre care 1,24°C sunt atribuite direct influenței umane.

Pământul reține tot mai multă energie: dezechilibrul energetic s-a dublat în două decenii

Una dintre cele mai importante concluzii ale raportului privește evoluția așa-numitului Earth’s Energy Imbalance (EEI) – Dezechilibrul energetic al Pământului -, considerat unul dintre cei mai solizi indicatori ai schimbărilor climatice.

EEI măsoară diferența dintre energia care intră în sistemul climatic și cea care părăsește planeta. În condiții climatice stabile, acest bilanț ar trebui să fie apropiat de zero. În prezent însă, Pământul reține din ce în ce mai multă energie.

Analiza arată că dezechilibrul energetic a crescut de la 0,40 W/m² în perioada 1976–1995 la 1,04 W/m² în intervalul 2006–2025, ceea ce înseamnă mai mult decât dublu.

De asemenea, actualizarea perioadelor analizate de IPCC până în 2025 indică o creștere de la 0,79 W/m² în perioada 2006–2018 la 1,12 W/m² în intervalul 2013–2025, adică o majorare de aproximativ 40% față de evaluarea anterioară a IPCC.

„Dezechilibrul energetic oferă o măsură integratoare esențială a încălzirii planetei și a ritmului schimbărilor climatice”, notează autorii.

Interpretarea graficelor: Dacă în anii 1980 și începutul anilor 1990 Pământul reținea un surplus de aproximativ 0,4 wați de energie pe fiecare metru pătrat al suprafeței sale, în ultimul deceniu această valoare a ajuns la aproape 1,2 wați pe metru pătrat. Cu alte cuvinte, planeta nu doar că se încălzește, ci acumulează căldură într-un ritm tot mai accelerat, iar cea mai mare parte a acestei energii suplimentare este absorbită de oceane.

Oceanele absorb 90% din excesul de căldură

Aproximativ 90% din excesul de căldură acumulat din anii 1970 încoace este absorbit de oceane, restul fiind distribuit între uscat, atmosferă și topirea gheții.

Această acumulare de energie contribuie la:

• creșterea nivelului mărilor;
• încălzirea și acidificarea oceanelor;
• topirea ghețarilor și a calotelor glaciare;
• modificarea circulației atmosferice și oceanice;
• dezghețarea permafrostului.

Raportul arată că încălzirea pătrunde tot mai adânc în ocean, existând „dovezi robuste privind creșterea încălzirii în stratul cuprins între 700 și 2.000 de metri adâncime”.

2025 nu a fost o anomalie

După temperaturile record din 2023 și 2024, mulți cercetători au încercat să stabilească dacă valorile excepționale au fost rezultatul unor fluctuații naturale sau indică o schimbare structurală.

Concluzia noului raport este clară.

„2025 poate fi tratat ca un an normal, adică foarte probabil la nivelul actual al încălzirii globale provocate de om”, arată studiul, după ce au fost luate în calcul influențele fenomenelor naturale precum La Niña și variabilitatea Atlanticului.

Cu alte cuvinte, ceea ce până recent era considerat excepțional începe să devină noua normalitate climatică.

Valurile de căldură marine s-au triplat

Printre indicatorii introduși pentru prima dată în acest raport se află și numărul zilelor cu valuri de căldură marine.

Datele arată că numărul acestora a crescut de la o medie de 36 de zile pe an în perioada 2007–2016 la 58 de zile pe an în perioada 2016–2025. Raportat la începutul anilor 1990, fenomenul s-a mai mult decât triplat, potrivit autorilor.

Valurile de căldură marine afectează ecosistemele, pescuitul, recifele de corali și pot amplifica fenomene meteorologice extreme.

Emisiile rămân la maxime istorice

În 2024, ultimul an pentru care există date complete, emisiile globale de gaze cu efect de seră au ajuns la 56,8 miliarde de tone echivalent CO₂.

Media ultimului deceniu (2015–2024) a fost de 54,6 miliarde de tone anual, cel mai ridicat nivel din istorie.

Concentrațiile atmosferice ale principalelor gaze cu efect de seră au atins noi recorduri în 2025:

• CO₂: 425,6 ppm (părți per milion);
• metan: 1.936,3 ppb (părți per miliard);
• protoxid de azot: 339,4 ppb.

Totuși, cercetătorii notează că există indicii potrivit cărora ritmul de creștere al emisiilor de CO₂ începe să încetinească, chiar dacă valorile absolute continuă să crească.

Ce s-a schimbat față de ultimul mare raport IPCC

Comparativ cu evaluarea IPCC din 2021, aproape toți indicatorii-cheie ai sistemului climatic s-au deteriorat.

Încălzirea provocată de om a crescut de la 1,07°C la 1,24°C în media ultimului deceniu, iar pentru anul 2025 a ajuns la 1,37°C.

Temperatura medie globală a crescut cu încă 0,17°C în numai cinci ani, media pentru perioada 2016–2025 fiind de 1,26°C, comparativ cu 1,09°C în evaluarea precedentă.

Concentrația de CO₂ a urcat de la 410 ppm în 2019 la 425,6 ppm în 2025, metanul a crescut de la 1.866 ppb la 1.936 ppb, iar protoxidul de azot de la 332 ppb la 339 ppb.

Nivelul mediu global al mărilor a ajuns la o creștere totală de 22,9 centimetri între 1901 și 2025, comparativ cu 20,2 centimetri până în 2018, iar ritmul anual continuă să accelereze.

Poate cea mai îngrijorătoare concluzie privește însă „bugetul de carbon” rămas pentru atingerea obiectivului Acordului de la Paris, adică cantitatea de CO₂ pe care omenirea o mai poate emite pentru a avea o șansă de 50% să limiteze încălzirea globală la 1,5°C. Dacă IPCC estima în 2021 că omenirea mai dispunea de aproximativ 500 de miliarde de tone de CO₂ de la începutul anului 2020 pentru a avea o șansă de 50% să limiteze încălzirea la 1,5°C, noua evaluare arată că, de la începutul lui 2026, au mai rămas doar aproximativ 130 de miliarde de tone de CO₂.

Sistemele de monitorizare climatică sunt sub presiune

Raportul atrage atenția și asupra unei probleme mai puțin discutate: capacitatea de a monitoriza schimbările climatice.

Analiza utilizează date provenite din peste 40 de seturi globale de observații, inclusiv sateliți și rețeaua internațională de geamanduri ARGO.

Autorii avertizează că aceste programe sunt amenințate de reduceri de finanțare și de tensiunile geopolitice.

„Capacitatea noastră de a urmări în mod consecvent mulți dintre acești indicatori necesită continuitatea programelor de observație și a mecanismelor de coordonare”, avertizează studiul.

Un deceniu decisiv

Concluzia cercetătorilor este că anii 2020 reprezintă un deceniu decisiv pentru evoluția climei globale.

Dezechilibrul energetic al Pământului continuă să crească, oceanele absorb cantități record de căldură, iar temperaturile actuale reflectă din ce în ce mai fidel influența activităților umane asupra sistemului climatic.

„Continuarea acestor actualizări anuale poate urmări scăderile sau creșterile ritmului influenței umane și ale schimbărilor climatice prezentate aici, reflectând rezultatul alegerilor societății în timpul acestui deceniu critic al anilor 2020”, concluzionează autorii raportului.

Articolul de față se bazează atât pe raportul științific „Indicators of Global Climate Change 2025”, publicat în Earth System Science Data, cât și pe analiza explicativă realizată de Carbon Brief, care sintetizează cele mai importante rezultate ale studiului.